Vânătorul de mituri - Creepypasta

Capitolul 5

Din perspectiva lui Jordan

Dormeam deja de...cred că...10 ore? 11? Oricum nu plăuiam să mă trezesc prea curând, însă nimic nu ține o veșnicie, din păcate.

"Jordan! " o aud pe Zoe strigându-mă cu vocea ei 'caldă'

"...ce...? "

"Trezește-te! "

"..ce vrei de la mine..? " și încerc să îmi ridic capul de pe pernă dar fără succes. "Cred că nici n-a răsărit soarele înca... "

"Este...ora..4...ZIUA. "

"Ok, ok..mă ridic acum. "

"ACUM, Jordan. E urgent. E vorba de Mark. "

Mereu face pe șefa...

"Bine, despre ce e vorba? " o întreb după ce mă pun pe picioare

"Uite-l" îmi arată cu degetul spre Mark

Mark stătea la o masă și făcea cu un creion tot felul de desene ciudate. Foarte multe dintre ele aveau legătura directă cu Slender. Desene cu acesta ascuns printre copaci, plus diferite fraze cum ar fi :

"Nu te uita, sau te va lua. " "El te privește. " "E acolo. " "Te urmărește. " "Nu, nu, nu, nu, nu... "

Nu părea că are de gând sa se oprească. Nici nu părea să fie conștient că eram lângă el.

"Mark.. ? Ești bine?" decid eu să distrug liniștea

La auzul acestor cuvinte, s-a oprit brusc din tot ce făcea și și-a întors privirea spre mine.

"Da, de ce nu aș fi? "

"Mark, te-am urmărit timp de o oră. Tot ce făceai era să îl schițezi pe..Slender.. "

După ce Zoe i-a spus asta, ne-a privit pe amândoi cu o privire foarte confuză, ca apoi să observe desenele făcute de el de pe masă și să se ridice brusc de pe scaunul pe care stătea.

"Eu am făcut astea..?" spune cu o voce confuză

"Mark..te-am văzut. "

"Dar nu-mi aduc aminte!" de data asta având o voce nervoasă

"Ok, calm... Spune-ne.. ce îți aduci aminte că ai făcut."

"...știu că am ajuns la hotel și ne-am culcat... Apoi m-am trezit aici...cu voi întrebându-mă dacă sunt bine."

E clar că avea nevoie de ajutor. Bătrânul de ieri părea că știe destul de multe. Trebuia să-i punem câteva întrebări.

"Bătrânul de la restaurant. El trebuie să știe ceva. "

"Aici ai dreptate... dar ce facem cu Mark? "

"Ar trebui să se odihnească... "

"Aloo! " intervine acesta. "Puteți să nu mai vorbiți deparcă am 8 ani? Pot să decid singur ce fac. Voi plecați, eu voi sta aici. "

"Ești sigur de asta..? "

"Da, Zoe. Sunt foarte sigur. "

"Foarte bine... Daca zici tu. Haide Zoe. "

"Bine. Ai grijă, Mark. "

"Da..o să am. "

Astfel amândoi ieșim pe usă, dar nu înainte să ne asigurăm că fiecare are câte un cuțit, în caz de orice.

"Chiar crezi că e ok să îl lăsăm singur acolo? " mă întreabă Zoe îngrijorată

"Nu părea că vrea să vină cu noi.. Are dreptate, poate să ia singur decizii. "

"Dar nici nu părea să fie el însuși. Se purta ciudat... "

"Oricare ar fi cauza, e posibil ca bătrânul să știe. Sper doar că-l vom putea găsi. "

Din perspectiva lui Mark

După ce au plecat, m-am pus în pat. Am încercat să uit de ce s-a întâmplat. Îmi pare rău că m-am purtat în felul acela cu ei... Desenele alea mă înfioară. Chiar eu le-am făcut? Cred că am nevoie de puțin aer... Atunci m-am ridicat și am ieșit afară pentru o plimbare. Se putea observa că orașul nu era în cea mai bună stare. Puteai vedea frica de pe fețele multor oameni. Am dat de un bar așa că am decis să intru. Lumea se uita ciudat la mine dar nu mi-a păsat și m-am pus la o masă, continuând să mă gandesc la tot. După un timp, am observat o mașină care a oprit în fața clădirii, ca mai apoi 2 bărbați în costume negre să intre înăuntru.

"Toată lumea, stați calmă. " a spus unul dintre ei "Eu sunt agentul X iar el este agentul Z. Suntem aici pentru a investiga anomalii și dispariții misterioase observate în acest oraș. Sunteți toți obligați de guvernul Statelor Unite ale Americii să cooperați. "

După 5 capitole, cred că a venit cazul să comunic și eu cu voi.  În principal, vreau să vă mulțumesc celor ce îmi citiți cartea și bla bla-uri de genul.  Probabil capitolele au fost plictisitoare până acum dar am planuri mari pentru ce va urma.