Capitolul 5

290 19 2
                                    

  "Cuvântul "bine" nu mai este prezent în viaţa mea.Să spunem doar că exist!" Jennet E.

 Acest drum a fost cel mai lung.Parcă nu aveam de gând să ajungem.O vedeam la volanul maşinii mele şi mă întrebam cum de am ajuns aici.Ploaia parcă încerca să spele tot,dar nu şi pe mine.Am văzut-o strângând din pumn pe volan.

-Eşti bine? am întrebat-o direct,aceasta întorcând faţa către mine.

-"Cuvântul "bine" nu mai este prezent în viaţa mea.Să spunem doar că exist!" Totul pare un sfârşit care nu mai soseşte. a spus asta după care un oftat lung i-a urmat 

  Era diferită,clar şi nu mă refer la corp,ci ea.Chiar nu mai era veselă,plină de viaţă.Maşina s-a oprit imediat.Am văzut-o cum pur şi simplu cum se dă jos,fără ca măcar să mă anunţe.Am văzut că ajunsesem la apartamentul meu.Mă întreb cât de neatent am fost la drum.

  Mergeam în spatele ei iar ea părea hotărâtă cu drumul ei.Am văzut-o cum deschide uşa apartamentului,zicând:

-Ieşi din viaţa mea!Nu mă cauta,nu vreau să mai am de a face cu tine.Doar lasă-mă.

-Şi dacă nu vreau? am zis asta în timp ce am tras-o în apartament lipind-o de perete.Ce îmi vei face?Mă vei omorî sau te vei omorî? m-am apropiat de buzele ei,respiratia ei devenind agitată.Sau te vei da bătută? eram aproape de buzele ei,până nu am mai rezistat,după 3 ani am reuşit în a le simţi din nou,erau fragile,reci.O simteam tremurând,ne-am oprit!Odată cu noi şi timpul.Ochii ei plini de lumină erau acum plin de lacrimi,urmand mai apoi sa se prabuseasca in fata mea plangand.

  Am ridicat-o,mai apoi am luat-o in stilul miresei si am dus-ope canapea.Cand sa-i dau drumul,ea m-a strans zicand "Nu-mi da drumul niciodata,te rog!" 

  Am fost socat de ceea ce mi-a spus,asa ca am ridicat-o de data aceasta asezandu-ma pe canapea cu ea in brate.Tremura,plangea,suspina iar eu nici macar nu incercam sa o ajut.Am strans-o mai tare,inima mea luand-o razna.Printr-o clipa am vazut ca purta acel inel.Oare ce inseamna acest inel atat pentru ea cat si pentru Perrie.I-am luat mana incet,observand ca ea a adormit.Am strans mana ei la piept,urmand mai apoi sa i-o sarut,in minte venindu-mi caldele sale cuvinte,de a ramane cu ea,de a nu-i da drumul.Asta am sa fac!Destinul imi da,ne da o sansa de a fi fericiti,de a ne iubi,de a fi NOI.

 Timpul trecuse iar somnul pusese stapanire pe ea,in schimb eu nu puteam macar a inchide ochii.Am analizat-o,parul,fruntea,ochii,nasul,gura,dar mai ales buzele.Acele buze dupa care eu mor,buzele mele tanjesc usor si salbatic.

  Am coborat usor catre buzele ei,apoi i-am simtit respiratia,care era ritmata,avea acelasi ritm ca si inima mea.Dupa multa emotie am ajuns a le simti.Erau uscate,aspre,dar dulci.Un mic sarut.Atat mi-a trebui pentru a ma linisti si pentru a dormi langa ea.

***

 M-am trezit usor speriat.Nu era langa mine,nici prin camera.Oare era posibil sa fi plecat?M-am ridicat panicat,cu inima cu 100 la ora.Am cautat-o dar nici urma de ea.M-am asezat pe canapea,privirea mea indreptandu-se catre masuta din fata ei,care era din ce in ce mai prafuita.

  Un singuratic bilet,statea pe ea.L-am luat si tot ce am vazut a fost numele meu...

Hei Zayn,

M-am trezit sa fac micul de-jun dar din pacate am vazut ca nu ai nimic.Nu-ti face griji,am plecat la cumparaturi,ma intorc in jur de ora 10.Pupici si imbratisari.

         Jennet

Inima revenise in piept,la locul ei.M-am uitat la ceas si am vazut 9:47.Asta insemna ca trebuie sa apara.M-am hotarat sa ma asez pe canapea,care abia acum obsrvasem ca era patata cu cafea.Un ras tamp,amintindu-mi de simpla ei privire.Ciuadat,nu?Cum inima mea s-a indragostit de doua surori,gemene fiind.

  O neliniste ciudata pusese stapanire pe mine.Apoi am vazut-o intrand.Vesela,cu zambetul ei larg,ochii ei care acum parca isi recapatasera aceea sclipire.

-Jen,ai venit!

-Da,am venit! zambea ca o adolescenta indragostita

-Pot sa indrasnesc a te intreba,cine sau ce anume te face asa fericita?

-Pei,m-am intalnit cu un prieten care in acesti 3 ani m-a ajutat enorm.Il cheama Sam.Se pare ca a venit si el in Londra.

  Am preferat sa tac si sa privesc cum pur si simplu zburda de fericire.

-Stai linistit,imi este ca un frate!

 Mi-a spus asta in timp ce un scurt sarut a aterizat pe obrazul meu drept,un fior cuprinzandu-ma,de parca nu as mai fii facut asta pana acum.

Madhouse-FireStarterUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum