Capitolul 6

166 12 3
                                    

    Se zice ca indiferenta este opusul iubirii.O fi posibil,dar se intampla uneori,doar prin simplul fapt ca le aratam ca-i iubim,sa se indeparteze de noi.Asa am gresit si eu,gelozie exagerata,control non-stop,afectiune prea mare.Cineva candva mi-a zis sa nu pun sentimente intr-o relatie care inca este fragila,dar sa stiti,ca atunci cand iubesti cu adevarat iti calci pe orgoliu,iti omori demnitatea,tot!

  Jennet a devenit misterioasa.Vorbeste numai despre tipul ala,iar eu sincer devin gelos."Sam face aia,Sam face ailalta,Sam si iar Sam". Oare cine o fii tipul asta?Ce are asa special?

 -Jennet,ce ar fi sa-l inviti pe Sam la cina?

 -Serios?Chiar ai vrea?

 -Da,asa am ocazia sa-l cunosc...

 -Merci,merci! m-a intrerupt cu un sarut scurt,sarea ca un copil de 9 ani,era super fericita,iar eu super prost de stare.Ma simteam inselat pe fata , calcat in picioare. Macar de-ar fi avut bunul-simt sa ma insele in tacere. M-am ridicat de la masa fara sa-i spun vreun cuvint  urmand sa ma inchid in camera si sa astept ora cinei.

  La ora 19:56 sonera se auzii,  inima imi batea atat de tare, se auzeau voci de dincolo. Apoi o aud pe Jen cum ma striga .

-Zayn, a venit Sam cu sora lui. Te asteptam!

  Sora lui?!Perfect, toti stiau ca sunt inselat numai eu nu.

  Am iesit fara chef.Mare mi-a fost surpriza cand am vazut-o pe Vicky.

-Zayn?! ma intampina ea cu o imbratisare

-Vicky? Ce surpriza placuta, ce faci aici?

-Pei, am venit cu fratele meu.

  Mi-am indreptat privirea catre Sam. Era inalt ,brunet ,dragut. Gelozia incepuse sa apara.

 -Ce ati spune sa luam loc, si daca se poate sa alfam si noi cum de va cunoasteti voi doi.

  Era geloasa , era geloasa. Asta era clar, mandria mea de barbat crescuse, asa ca pe parcursul cinei am ras impreuna cu Vicky. 

   Insa acest lucru a fost ceva gresit, astfel ca dupa cina a urmat un mare cosmar.

  -Pot sa stiu de unde pana unde apropierea asta cu Vicky?! 

  -Pur si simplu! Te deranjeaza ?

  -Logic, mai aveai putin si sareai pe ea. era furioasa, imi placea dar ar fii trebuit sa tac,sa ma opresc,sa o iau in brate pentru a o saruta, spunandu-i că este singura şi unica stăpână a inimii mele.

-Dar tu cu Sam?! Tot timpul vorbesti despre el,că este cel mai bun,cel mai cel!Ma simt ca un gunoi!

-Zayn...

-Nu vorbi,doar taci,atat te rog,sa taci. am dat sa plec

-El,el este alaturi in lupta mea cu cancerul.

-Cancer?Glumesti,nu?Tu,ai cancer?

-Da,Zayn! i-am vazut ochii plini de lacrimi iar corpul sau fragil s-a lasat pe canapea

Nu am zis nimic,doar am luat in brate,ea plangea,iar lacrimile mele curgeau in liniste,am preferat sa nu o intreb,sperand ca imi va povesti cele intamplate,dar nu a fost asa. Am adormit amandoi unul in bratele celuilalt.

***

 Amandoi puneam micul de jun,iar o liniste grea se destainuia in atmosfera rece a camerei. O priveam,de ce ea?Dupa cate a suferit,dupa ani de chin,acum asta?Parea atat de fragila,iar eu simteam nevoia sa o iau in brate, sa ii alung orice grija,orice durere. Sa fie si ea fericita complet macar o singura data,una atat!

Madhouse-FireStarterUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum