Cum vă spuneam.. Jack e un tip dur. Cel puțin asta am auzit. Am vorbit o singură dată , în generală , când eu am plonjat în fața lui , împinsă fiinde de Lara , cu toate că nici până azi n-a recunoscut. În fine.. M-a făcut de tot de râs. Mi-a fost atât de rușine în ziua aia , încât am jurat c-o să i-o plătesc cu aceeași monedă. Revenind la Jack. Dacă e adevărat ce-a spus Sara , și dacă era și Lana prin preajmă , sper c-a văzut totul , să se simtă groaznic , pentru că asta îmi dă cea mai mare satisfacție. Sper doar că s-au despărțit definitiv. Nimeni nu știe , doar Sara , că eu am fost îndrăgostită de Jack până în clasa a 10-a , când ne-am sărutat pe terenul de fotbal. A fost primul meu sărut. Nu l-am uitat niciodată , dar evident , eu treceam nepăsătoare , dar muream de fericire în sinea mea. Adică.. Cine n-ar fi mândru? Cred că și Jack ar fi fost dacă ar fi fost în locul meu că s-a sărutat cu el însuși , ca orice fată din liceu. Da , știu , spun prostii , dar n-am uitat asta niciodată. Poate pentru el sunt o necunoascută , dar el e pentru mine cel de care m-am îndrăgostit cu adevărat. Sigur m-a uitat! Au trecut 2 ani. Doar o fraieră ca mine n-ar uita! Ally , te rog , mai întoarce-te și-n lumea reală , pentru că domnul Gibson se îndreaptă spre tine și pare cam furios. Be careful!
- Știe cineva cine dracului a spart geamul biroului meu?! Zbieră el la toți copiii din curte.
- Scuzați-mă , domnul director. Eu n-am văzut pe nimeni. Și am apucat-o pe Sara de mână și ne-am îndreptat spre liceu , repede.
Domnul Gibson e directorul liceului. Cred că are vreo 40-50 de ani. Chiar nu mă interesează viața lui , de aceea , mereu îl ocolesc. Singurul lucru pe care-l știu e că e aproape mereu furios și mereu îl auzim înjurând în cabinetul medical , dar niciodată nimeni nu știe ce-i cu omul ăsta. Mereu mi s-a părut ciudat.
- O , hei , Ally! Hei , Sara! De când nu v-am mai văzut! Ați rămas tot la fel de bune prietene? Ce mă bucur. Sunteți superbe. Apropo , baftă la școală! Izbucni bibliotecara când ne văzu intrând.
- Bună dimineața , doamnă Nickols. Ne bucurăm să vă vedem. Ne-a fost dor de dvs. Arătați la fel ca acum 3 luni. Exclam eu. V-ați vopsit cumva?
- Mulțumesc că ai observat , Ally. Ești o dulceață! Vă aștept pe la bibliotecă , să vorbim una-alta. V-am pupat!
- O să venim să vă vedem de câte ori putem! Mulțumim de invitație! Baftă cu cărțile! Vă pupăm! Răspunse Sara , zâmbitoare până la urechi.
- Ești gata să mergem , Ally? Mă întrebă Sara.
- Hai s-o facem și pe asta! Spun eu. Și urcarăm la etaj , în vechea clasă. Acolo , ne așteptau manualele așezate pe băncile mici pentru două persoane , aranjate parcă la milimetru. Aici trebuie să fie dibăcia doamnei Marry. Profa mea preferată de literatură. Mi-era atât de dor de ea și de poveștile sale uimitoare. Ne-am așezat în banca a doua de la fereastră , locul nostru preferat. Și direct în spatele nostru , cine altcineva decât Jack și Mike. Cei mai populari băieți din școală și cei mai drăguți. Țin să subliniez că sunt în echipa de fotbal a școlii.
Acum că mi-am amintit , Mike e prietenul Sarei. Deci e perfect , spun eu oe un ton sarcastic. Acum , Sara o să înceapă să mă constrângă și să-mi spună să-i zis lui Jack tot ce simt pentru el , dar n-o să-i iasă.
Dintr-odată , se aude soneria și toți ne ocupăm locurile. Suntem întâmpinați de domnul director , care trece prin fiecare clasă să se adigure că totul e în regulă. Imediat ce ne-a urat bun venit și mult succes , a dispărut pentru a-și lua treaba de la capătul coridorului și până la celălalt capăt.
Apoi a intrat doamna Marry , zâmbitoare și luminoasă. Noi ne-am ridicat , salutând-o respectuos , pentru că toată școala o iubea. Adică o adora. Era genul de femeie care nu se lasă bătută , se ridică indiferent de situație. Spun asta pentru că tocmai a învins lupta cu cancerul și această doamnă merită tot respetul și stima noastră! E minunată!
- Bine v-am găsit , copii! Cum v-ați petrecut vacanța? V-a plăcut? Am atâtea întrebări să vă pun. Sunt atât de nerăbdătoare că sunt iar aici , cu voi , învățându-vă ce știu mai bine. Imediat , toți s-au ridicat în picioare și au luat-o în brațe și au sărutat-o cu multă dragoste. Asta , făcând-o să-și închidă ochii plini de lacrimi și să înghită în sec. Apoi , trase o gură zdravănă de aer și deschise ochii fericită și începând să zâmbească larg , cu toată gura.
- Ne-a fost foarte dor de dvs. , doamnă Marry! Sunteți bestială! Spune Megan , rockerița clasei. Doamne Marry începând să imite parcă un raper cu blugi largi și șapcă întoarsă pe cap , țoți îzbucnind într-un râs haotic , de care aveam atâta nevoie astăzi.
- Deci.. Cred că astăzi nu aveți chef de prostii și de învățat , așa-i? Uitați cum facem , ori vă predau , ori aruncați cărțile alea plictisitoare și faceți tot ce vă trece prin cap. De acord? Eu vreau să stau liniștită și să mă joc pe telefon , ținând în mână o carte , dar de fapt , am telefonul ascuns. Ok?
- Sunteți cea mai tare profă! Vă iubiiiim! Spuse toată clasă în gura mare.
Eu am început să șușotesc cu Sara despre nimicuri , dar din spatele noastru se aud tot felul de râsete și ne întoarcem la Jack și Mike , văzându-i șușotind la fel ca noi , despre ce dracului ? Nu știu. Dar era clar că e ceva cu adevărat amuzant , de-l făcea pe Jack să râdă.
