[4].

15 4 0
                                    

Era deja sâmbătă seara și eu eram în pană de idei. Nu știam cu ce să mă îmbrac! Nu aveam cu ce să mă îmbrac! Eram distrusă. O să mă fac de râs în fața lui Jack.. Oh , Doamne , se poate mai rău de atât? Oare să-l sun și să anulez totul? Nu. E deja pregătit , n-am cum să amân de capul meu.
Idee.. Gândește! Gândește!
Bingo! Fusta mea înflorată și tricoul negru o să meargă perfect cu o pereche de teneși și o jachetă de piele , ceva..
Da , adică.. Trebuie să fiu eu. Nu vreau să mă schimb în fața lui. Imediat m-am dus și am răscolit tot dulapul în căutarea lucrurilor necesare. Am găsit tot ce-mi trebuia. Am coborât. Jack era deja jos , iar tata sigur îl amenința sau ceva de genul. Nicio noutate.
Când m-au văzut , coborând pe scări , amândoi au început să fluiere. Chiar au făcut asta.

- Scumpo , arăți minunat! Spuse tata.

- Mulțumesc , dar nu e mare lucru , tată! Răspund eu.

- Permiteți-mi să mă bag , dar arăți super! Exclamă Jack.

- Păi îți mulțumesc și ție , Jack. Ești foarte drăguț. Spun eu.

- Deci.. Mergem? Mă întreabă Jack , uitându-se pe furiș la tata.

- Da , haideți , copii , duceți-vă și distrați-vă! Ne îndemnă tata.

- Mulțumim , tată! Te iubesc. O să fiu acasă la 23. Îi spun eu tatei.

- De acord , scumpo. Și eu te iubesc. Tu , Jack , ai grijă de fetița mea! Spuse tata , pe un ton ferm.

- Așa am să fac , domnule , nu vă faceți griji. Răspunse Jack.

ParadoxUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum