Un drum nou

82 8 0
                                    

- Două zile de mers prin pădure !? trebiue să fie foarte periculos, animale sălbatice, şerpi, mi-e frică, pe lângă aceste pericole am auzit că cine intră în pădurea aceasta nu se mai întoarce.

- Ei ! Ei ! eu am intrat şi iatămă viu şi nevătămat, cât despre animale sălbatice nu am văzut prea multe, aşa că nu-ţi face griji,eu am auzit doar de spiritele pădurii, dar este un mit foarte vechi,şi apoi de aceea sunt aici să te apăr.

- Dacă spui tu ! te voi urma oricum nu am prea multe de pierdut , şi ne-am continuat drumul prin pădurea de la baza muntelui, drumul devenea tot mai întunecos din pricina desişului soarele nu putea pătrunde printre crengile foarte dese şi copacii foarte înalţi.

Acea pădure era învăluită în mister, ne adânciserăm destul de mult în pădure, şi am observat că ritmul de mers s-a mai domolit puţin , şi puteam privi cu alţi ochi pădurea , culoarea predominantă era verdele, puteam să observ toate nuanţele de verde ,era minunat să vezi din când în când câte o floare pe la trunchiul copacilor, cu cât priveai şi ascultai mai bine, puteai auzi din ce în ce mai tare glasul pădurii, ce cântec armonios cânta vântul, ce frumos dansau frunzele şi ramurile copacilor, cu cât ne adânceam mai mult în pădure auzeam susurul unei cascade, cu adevărat pădurea era plină de viaţă, mergând am început să visez cu ochii deschişi , nu mă mai deranja faptul că vom petrece mult timp în pădure.

- Hei trezirea! Strigă Angel, probabil observase şi el că visam şi încetinisem mersul dea binelea.

- Nu mai visa cu ochii deschişi grăbeştete e aproape seară şi trebuie să ajungem la cascadă.

- A ! Uitasem eram fermecată de frumuseţea pădurii.

- Da ai dreptate, e un peisaj frumos dar trebuie să ne grăbim puţin!

- Ok! şi am grăbit şi eu pasul urmându-l pe Angel care se părea că ştie destul de bine aceste locuri.

După puţin timp am ajuns la cascadă.

- Oooooooo!!!!!!!! Ce minunată este, ce apă cristalină ! ce peşti frumoşi!

- Tu adună nişte lemne pentru foc , iar eu voi prinde nişte peşti, nu trebuie să te îndepărtezi, sunt destule crengi căzute în apropiere.

- Bine am înţeles, şi am început să adun crengi pentru foc, dar nu înţelegeam de ce devenise deodată atât de serios şi autoritar în trasarea sarcini de a aduna lemne şi de a nu mă îndepărta.

- Am terminat de strâns lemnele ! tu cum te descurci cu pescuitul ?

- Am prins suficienţi pentru o cină bună.

Până ce Angel aprise focul eu am curăţat peştii , nu mai dură mult până cina fu gata. Între timp se înoptă dea binelea.

- Sunt gata peştii ?

- Da haide să mâncăm.

- Sunt mai buni decăt mi-am imaginat eu.

- Cred ca ţi-a fost foarte foame.

- Ia spune eşti obosită?

- De ce întrebi?

- Dacă pornim la drum peste noapte vom ajunge la templu mâine în zori,dacă ramânem peste noapte aici , vom ajunge abia mâine seară la templu .

ÎngerulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum