{Capitolul 4}

454 20 1
                                    

-Hei! Kendall! Am făcut ceva greșit?

-Mnu... pai... eu... nu am mai făcut... ăăă...

-Nu te-ai mai sărutat până acum?

-Nu...

Am lăsat capul în jos si am mers mai departe.

Liniștea ne-a cuprins pe amândoi, până a stins-o Lucas.

-Am stat si m-am gândit, pentru că tatăl tău îți face ceea ce îți face, vrei să vii să locuiești cu mine? Eu stau singur în casă!

-Aaa... nu stiu dacă mă...

-Nu trebuie să te lase el! Nu vezi în ce hal ai ajuns? Dacă eram în locul tău, fugeam de mult de acasă!

-Dacă aveam si unde să mă duc...

-Nu ai o prietenă?

-Nu!

-Rude?

-America...

-Aaaa... atunci... îmi pare rău...

-Eh... M-am obișnuit! Crede-mă! La un moment dat, nici nu mai simți durerea!

M-a luat din nou în brațe, si am început să plâng.

-Mă bucur că există o persoană care îşi mănâncă din timp să mă întrebe dacă sunt ok!

-Am vrut să te cunosc mai de mult... dar... deabia acum am avut ocazia...

-Mergem acasă?

-Sigur.

Mă uit la ceas si observ că este 17:55.

-Deci... ce zici?

-Nu stiu...

-Ok... eu nu te forțez. Vreau doar să îți schimb viața! În bine!

-Mulțumesc!

Tot drumul spre casă a fost tăcut... cam prea tăcut!

Într-un final ajungem în dreptul casei mele.

-Te sun ca să văd dacă vii, sau vin la usă?

-Te sun eu!

-Bine! Pa!

-Pa!

L-am pupat pe obraz, si am intrat în casă, când...

Viață pierdută (+18) Vol. I + Vol. II  /H. S.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum