{Capitolul 11}

304 12 8
                                    

Din perspectiva lui Lucas:

Azi trebuie să mă întâlnesc cu niste prieteni pentru a rezolva niste probleme în legătură cu afacerile părinților.

Poate vă întrebați ce lucrează. Ei bine, sunt directori la nu stiu ce facultate de drept, iar prietenii mei sunt fii părinților prietenilor părinților mei.
(Deci ați înțeles 😂)

Iar acum trebuie să mă întâlnesc cu proştii ăia să îmi dea hârtiile alea tâmpite.

Iar cum eu sunt prost, am plecat pe jos si mai am de mers, de o să îmi cadă picioarele si voi fi nevoit să le bag în buzunar.

...

În sfârsit am ajuns. La naiba stau si ăstia în celălat capăt al orasului.

-Baftă!

-Baftă, frate! Îmi dai hârtiile?

-Da! Dar nu mai stai să bei ceva cu noi?

-Păi nu stiu!

-Haide, bă, o să vină si Calum si Asthon!

-Off, bine!

Din perspectiva băiatului misterios care vorbește cu Lucas:

În sfârșit pot face ceea ce mi-am prospus de mult! Îl pot îmbăta si droga pe idiotul ăsta! Părinții lui au ocupat locul pe care părinții mai ar fi trebuit să îl aibă, iar familia mea a jurat să se răzbune!

-Lucas, prietene, ce bei?

-O bere! Fără alcool.

-Ok.

Mă duc în bucătărie si iau o doză de bere si pun o punguță cu un praf care îsi va face efectul foarte rapid.
Să te vedem acum, Clifford!

-Ia, prietene, doza ta!  Spun si îi dau doza în mână.

-Mersi.

Ia două guri, si îi văd ochii cum sclipesc.

După ce o bea pe toată, îmi mai cere una.

...

Lucas a băut 5 doze cu droguri, suficient cât pentru o lună.

-Poftim hârtiile si du-te acasă! Ne mai vedem!

-Mersi! Pa!

Din perspectiva lui Lucas:

Plec spre casă, cu o durere insuportabilă de cap.

Viață pierdută (+18) Vol. I + Vol. II  /H. S.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum