SasuSaku :"Masca",dupa ea se poate naste o iubire sincera???

Cap 2.Decizia

De cand s-a intamplat povestea cu Neka si iubitul ei fustangiu,nu am mai avut curaj sa dau ochii cu ea,iar in timp relatia se racise de tot.Pe atunci aveam 14 ani si eram in clasa a VI-a(am fost data la scoala cu un an mai tarziu).Ma retrasesem de la scoala,rugand-o pe mama sa imi continui cursurile la domiciliu.Prima oara nu a fost deacord insa i-am explicat,iar intr-un final am reusit s-o conving.(am cea mai tare mama,ma inteleg super bine cu ea,dar e cam ocupata din cauza seviciului asa ca o vad cam rar,acelasi lucru intamplandu-se si cu tata).Totusi anii trecura,vedeam pe strada fete care ies la suc cu colegele cu iubit/a,cu prietenele.In timp am inceput sa ma simt rupta de lume,cea ce ma durea.Am apelat din nou la mama...care spre norocul meu era in concediu...(rar se intampla asta)

-Mama,stiu ca o sa ti se para ciudat,dar vreau sa merg din nou la scoala,ca pe vremuri...

-Chear ma intrebam cand imi vei cere asta,spuse mama foarte bucuroasa.Nu ma asteptam sa fie atat de maleabila,credeam ca imi va tine morala de ma va durea capul,dar ma bucur ca nu a facut asta.

Ziua urmatoare...

-Sakura!!!striga mama fericita ,intrebandu-ma ce s-a intamplat.

-Da,spun eu nedumerita.

-Pregateste-te de scoala!!...saptamana viitoare incepe scoala nu?,spuse ea cu un zambet imens pe fata.

-Cee??Dar cum asa de repede??

-Sunt o femeie destul de cunoscuta prin societate.A fost usor!,imi spune ea.

-Numi vine sa cred...Esti cea mai buna mama!,apoi o imbratisez foarte strans.

Sakura

Numai puteam de fericire.Imi imaginam deja cum ma voi duce cu prietenele in oras,cum voi rade cu colegele si poate chiar cum ma voi indragosti...cine stie.Hihi

Tot stateam si ma gandeam numai cum se va schimba viata mea,cand brusc m-am gandit ca se poate intampla si invers.Eu fiind,citez “o fetita,care intrece chear si frumusetea mamei”,cum imi spune tati(mama fiind o femeie foarte frumoasa si  moderna/cocheta),brusc gandul a cazut iar la acel incident.Atunci mi-am spus ca nu mai trebuie sa se intaple asta.

-Nu voi atrage atentia!insa uitandu-ma in oglinda,aceasta imi arata contrariul.Nu imi venea sa cred ca eu ma plangeam ca eram prea frumoasa,cand altele si-ar fi dorit sa fie ca mine.

-Sakuraaa!Uite ce ti-am adus!striga mama incantata.

Ma uit in cutie si imi vad uniforma...

-Ce mai astepti?Probeaz-o!imi spuse mama zambitoare.

M-am imbracat,apoi am iesit sa ii arat mamei.

-Wow!a ramas ea blocata.Iti sta superb draga mea.

Eu ma duc repede spre oglinda sa vad.Avea  dreptate imi statea forte bine,si imi scotea in evidenta toate formele.Ce mai!aratam superb.

Mama continua sa ma complimenteze,cand brusc mi-am intors capul cu lacrimi in ochi

-Ce s-a intamplat,draga mea?ma intreba mama ingrijorata.De e plangi?Arati ca o printesa!

-Tocmai asta este problema!ii spun eu,lacrimile cazand una cate una...

-Ce vrei sa spui?Cum poate fi asta o problema?(mama)

-Tot ce vreau este sa am prieteni,prieteni adevarati,care sa nu ma eticheteze ca fiind:”fiica familiei Haruno,sau o fata frumoasa,ori o” bunaciune “cum se spune acum.Nu vreau sa atrag atentia.Vreau sa fiu o fata normala!

Mama se uita uimita la mine si imi raspunde:

-Sakura nu credeam ca imi vei spune vreodata asta,insa esti cine esti,trebuie sa accepti asta!

-Asa este,dar ajutama te rog...

Mama se gandeste pentru o vreme si imi raspunde ca ma va ajuta,insa toata povestea va dura doar pana voi reusi sa imi fac prieteni,pentru ca daca ei ma vor accepta asa cum  voi deveni,nu se va pune problema ca sunt prieteni falsi,care stau cu mine din interes.Deasemea am  ales sa vorbim cu profesorii sa nu imi divulge numele si sa nu faca publica poza din dosar.

Timpul trecu.Maine incepea scoala....