Adoptata

Va mulțumesc!

      -Dacă vrei pot sa îl schimb înapoi.
      -Ammm.... poate nu suna așa de rău...
      Nu zice nimic. Mă uitam pe geam recunoscând strada. Parchează mașină și coboram. Mi-am luat ghiozdanul și am intrat în casa , în urma mea fiind Max. Băieți erau pe canapea uitându-se la televizor.
  
      -Neata!

      -Hey!mă saluta ei.

      Urc în camera mea. Îmi arunc ghiozdanul lângă pat. Mă schimb în niște haine mai lejere și covor.

       Băieții erau pe canapea.

       - Cum ti-a fost ziua?ma intreaba Nick.
       - A fost ok.

       Se așteptau sa la spun adevărul?

        - Iti este foame?ma treaba de data asta Austin.
        - Nu.
        - De ce nu vrei sa mănânci ?
        - Nu mie foame ok? M-am obisnuit sa nu mananc asa ca nu ma deranjează.                         
        - Vreau sa fii sincera cu noi.
        -Nu imi e asa ușor. Nu poti dintr-o dara dupa ce nimanui nu i-a pasat de mine sa vreti sa va spun tot ce fac.
        -Vreau sa ai o viata normala.
        - Viața normala?! Nu o voi avea niciodată. Eu nu trăiesc normal. Nu e normal sa stau in casa cu 5 băieți, nu e normal sa imi fie frica sa mănânc,  nu e normal sa imi creez numai probleme ori unde ma duc. Nu am si nici nu o sa am o viata normala.
          - Iris...
          - Va sunt recunoscătoare ca ma-ti scos din jegul ăla , dar sunt prea egoista sa va fi spus. Acum ca ati aflat ... va mulțumesc!  Nu puteți stii cat de mult. Va simt diferiți. Si faptul ca nu ma-ti rănit pana acuma ma facut sa ma intreb daca merita sa va arat cine sunt. Nu imi place cum sunt. Nu imi place sa fiu rece , dar mie frica, mie frica sa nu fiu rănită.

           Plângeam. Se uitau la mine. Vin spre mine si ma îmbrățișează. Aveam nevoie de asta.

Din perspectiva lui Dylan

         Iris ne-a dezvăluit o parte din ea. S-a deschis in fata noastră. Ne-am dat seama ca tot ce voia era o familie. Ceva de ce nu a avut parte. Voia iubire si ca  cineva sa o susțină si îndrume. Toți o vom ajuta.

         - Tin mult la voi. Adica ... eu... eu cred. .. ca va iu..be...sc. Da ... va iubesc. Chiar daca ne cunoaștem de cateva zile.
         - Awww. exclamam fiind inca in imbratisare.

          - Ii este cuiva foame?
          - Austin !! Ai stricat momentul.
          - Scuze.

           Ne-am complet familia. Acum eram toti. Nu va fii usor, dar familia se ajuta intre ea.