Adoptata

Școala...

     Din perspectiva lui Iris

     -Hai la școală!spune Max.
     -Of...  .

     Iesim din casa si ne indreptam spre mașină.

     -Vei merge la aceeasi școală unde am fost eu cu băieții.spune el pornind masina.
     -Super.zic sarcastic.
     -Nu mai fi asa bosumflata. O sa iti placa.
     -Facem pariu?

     După ce zic asat isi da ochii peste cap. Parchează mașina , coboram din ea. Ce clădire imensă!
   
     -Nu e foarte mare.
     -Vorbeam cu voce tare nu? Orcum. Nu am fost niciodată la școală , bine ... daca nu pui la socoteală mini sala de clasa din orfelinat!
     
      El tace si imi zambii.

      -Haide sa te înscriem.

      Intram in imensa clădire si ne indreptam spre biroul directorului. Cand sa dam coltul Max se opreste. In fata noastra era o femeie cam de 50 de ani.

     -O domane! Nu tu! Nu sunt si ceilalți nu?!tipa femeia.
     -Doamna Blue! Ce dor mia fost de dumneavoastră!zice bucuros Max.
     -Si ea  cine e?! O inscrii? Cu siguranță nu? Nu e un Max junior nu?!
     -Da o înscriu. E fiica mea.spune Max mândru , dar eu ma incrunt.
      -Nu e ca tine nu? Si cum a ajuns un idiot ca tine sa aiba un copil?
      -Nu , e cuminte , iar restul e mai complicat.

       Eu rad, dar Max imi arunca o privire criminala asa ca ma opresc. Nici nu am cunoaște.

      -Va  conduc  spre biroul directorului.

      Ajungem in fata unei uși de lemn. Blue ne face semn sa intram apoi pleacă fara se se mai uite înapoi.  Ce au facut idiotii astia?! Intram in incapere si spre surprinderea mea  directorul pare un ciudat. Adica , cine isi pune in piept un ecuson pe care e inscripționat " Domnul director"?!

    -Ooo , domnule Smith. Ce cautati pe aici?
    -Buna ziua!  As dorii sa imi inscriu fiica aici.

     Nu sunt fiica lui!

     -Desigur.
     -Uitati certificatul de adoptie.

     Când spune asat domnul director se uita la mine cu mila. Il urasc deja.

      -Iris Smith , bun venit in școală noastră.
     -Mulțumesc.zic confuza.

      Nu stiam ca am luat numele lui Max. Asi fi preferat sa il pastrez pe al meu.

       Soneria sparge liniatea dintre noi.

      - Înainte sa mergi  la ora dute la dulap ia-ti cartile, iar dupa in clasa. Dulapul este numărul 203 si vei fi clasa a 7-a D , sala numărul 39.
     -Mulțumesc!
     -Voi venii după tine.
     -Okay. Pa , Max.

    Am iesit din birou si imi căutăm dulapul când ... .

  Imi pare rău ca e asa scurt. Urmatorul capitol o sa fie mai lung.

                  -Diana