-Mama vrea să se mute cu noi! Zise Hera aplecându-şi privirea.
-Pai restul sunt de acord şi nu ar fi nici o problemă. Faci parte din familia noastră şi orice pentru tine.
Nici nu termin de spus propoziția că deja Hera vine spre mine si mă ia în braţe cu lacrimi şi începe să zică:
-Sunt cea mai norocoasă că am prieteni ca tine şi cel mai important o soră ca tine.
-De moment ce eşti în familia noastră trebuie să ne ajutăm unu pe altul.
Hera se uită ca un căţeluş la mine, cât de drăguţă este dar cum să îi zic că nu am încredere în mama sa? Of tată ajută-mă. O să vorbesc cu Roly şi Ana să îi explice.
Îmi iau inima în dinţi şi merg spre ei.
-Ana, Roly trebuie să vorbim.
-Nu mai ţipa că te aud!!! Zise Roly nervos
Roly este un tip super şi glumeţ.
-Deci ce vrei să ne zici? Spuse Ana gâfâind.
-Copii..eu nu am încredere în Helen. -În sfârşit cineva care mă înţelege. Am auzit o convorbire ciudată în care zicea că vrea să se răzbune dar nu am putut auzi totul deoarece a strigat-o Hera. Zise Roly cu vocea joasă.
-Păi nu acţionăm, asteptam să vedem ce face.
Stau şi mă gândesc că nu a fost cea mai bună alegere să mergem la şcoală. -
Hera unde este mama ta? Întreb eu curioasă
-Cred că afară.
Cum am auzit, îmi iau capotul de pe canapea îl iau pe mine şi ies afară. Ceva este ciudat. De ce stă mama Herei sub maşină?
-Nu vă supăraţi, doamna Helen? De ce staţi sub maşină?!
-Mă uitam să văd dacă totul este în ordine. Duceţi-vă şi îmbrăcați-vă că o să întârziaţi.
Urc repede sus..mă uit prin dulap și îmi iau: pantalonii mei preferaţi negri rupţi, tricoul de la Slipknot şi bocancii.
-Copii sunteți gata? Ţip eu pe scări
-De jumătate de oră. (Vlad)
-Ne aşteaptă mama Herei. (Roly)
Ieşim din casă, încuie-m uşa şi ne îndreptăm spre maşină.
-Puneți-vă centurile pornim. (Ana)
Am observat ceva ciudat, înainte să pornească maşina afişează pe faţă un zambet malefic.
Stai ce?!!! Nu se poate. Mama Herei vrea..
O va lua Helen pe calea greşită? Pam pam. Scuze că nu am mai postat dar nu prea am mai avut idei.
Sper ca acest capitol să vă placă. ^^
