Atunci cand suferi cel mai mult, castigi aripi cu care poti ajunge mai sus de cer.......
Mei este o fata anormala. Ea nu cunoaste fericirea pana cand nu il intalneste pe Damien, zis si descendentul lui Dracula. Oare va afla Mei adevarul despre Damie...
Stateam amandoi si ne uitam unul in ochii celuilalt. Asta imi aminteste de alta data cand am stat asa dar a venit Dye peste mine. Oricum, cred ca eram rosie la fata din cauza a ceea ce a spus Damien. Eram mai mult ca sigura ca ma iubea si nu mai aveam nevoie de vreo demonstratie extra puficioasa. Acum intrebarea era, oare eu il iubesc? Adica da, imi place de el si chestii dar nu sunt sigura ca il iubesc.
-Mei!! Esti bine? Te strig de 10 minute
-Scuze, eram prinsa cu gandurile mele...am zis eu rosind mai mult decat eram deja
-Te-am intrebat daca iti vrei memoria inapoi
-Asta inseamna ca imi voi aduce aminte absolut totul?
-Aproximativ! Iti voi pastra cateva amintiri care s-ar putea sa te rabeasca mai mult ca orice. Dar in rest, iti vei aminti esentialul
-Dar de ce nu imi poti da toata memoria?
-Chiar vrei sa iti aduci aminte cei 1000 si ceva de ani pe care i-ai trait in suferinta?
-D-da......am zis eu putin nesigura Nu as vrea sa imi amintesc de toate astea dar, e viata mea. Acele amintiri sunt importante. Asa ca, te rog.....nu mai tine secrete fata de mine...
-Ok! a zis el inbufnandu-se Atunci stai pe canapea si inchide ochii.
Am facut ce mi-a zis. M-am asezat ca o fetita cuminte pe canapea si am inchis ochii. Stateam si asteptam sa se intample ceva dar......am simtit ceva dubios. Am deschis ochii si l-am vazut pe Damien. Se pare ca m-ma saruta?? Ce naiba?? Ce incearca sa faca? Imediat nu am mai simti nimic. Eram intinsa pe o podea iar in jurul meu era doar negru. Nu mai eram imbracata cu hainele mele ci cu o rochie alba
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Nici nu stiam ce se intampla. Am vazut un fel de gardian care pazea o usa inalta cu modele aurii vechi de cateva sute de ani. M-am dus sa vad ce e. Cand m-am apropiat de usa, gardianul a zis.
-Acestea sunt amintirile stapanei mele Mei. Daca nu esti demna de ele intoarce-te de unde ai venit.
-Eu sunt Mei, sotia lui Dracula si regina vampirilor. Sunt demna de posedarea acelor amintiri....
-Foarte bine stapana, dar ai grija! Unele amintiri s-ar putea sa iti faca rau
-Iti multumesc pentru grija acordata. Acum, din moment ce nu mai esti gardianul acestei incaperi, te dezleg de juramant
-Cum doriti, stapana......
Imediat acel gardian a disparut. Am deschis cu grija usa si cand am intrat am vazut totul. Tot ce s-a intamplat. Pe masura ce inaintam in amintiri, il iubeam mai mult pe Damien. Am vazut si lucrurile teribile pe care le-a facut. Am vazut razboaie si distrugerea in masa a rasei umane. Atatea chestii s-au petrecut fara ca eu sa imi fi amintit de ele....am fost socata cand am vazut cat de mult tin la Damien si Dye. M-am trezit cu o durere de cap ingrozitoare. Stateam intinsa pe pat iar toata mizeria din camera disparuse. Dar unde e Damien?
