Reintalnirea cu BFF- ul meu

29 4 3
                                    

Au urmat 2 zile in care doctorii mi-au facut toate analizele . Au spus ca sunt perfect sanatoasa . Eram fericita , dar si cu o urma uriasa de regret si teama in suflet pentru ca nu stiam ce o sa fac si unde o sa merg cand voi iesi din spital . Nu mai tineam minte nici o prietena , matusa sau oricine imi era apropiat.
In acest moment imi omor timpul pe care il mai am de stat in spital gandinduma la trecutul meu , din care nu imi mai amintesc nimic.
- Buna!
Ma intorc speriata si observ silueta unui baiat blond , binefacut , dar dupa putin vazund ca eu nu raspund , ma intreaba :
- Ti-ai inghitit limba ?
- Nu . raspund eu surprinsa de tupeul lui .
- Nu ma mai cunosti ?
- Nu , ar trebuii ?? Ne cunoastem de undeva ?
- Serios ? Tu chiar nu ma mai tii minte ?
- Poate , daca mi-ai spune cum te chiama mi-as aminti .
- Josh.
- Tot nimic.
- Vrei sa iti spun eu ?
- Chiar te rog.
- Eram cel mai bun prieten al tau , in generala.
Deodata , am simtit cum involuntar ochii mi se umezesc iar involuntar eram deja langa el imbratisandul . Incet , incet chiar incepeam sa imi amintesc totul despre el , stiam ca este mai mare decat mine cu vreo 3 ani, mai stiam ca este tipul acela rebel si nebun , dupa care eu eram inebunita , chiar semana cu mine .

Asta a fost si al doilea capitol , scuzati , daca am vreo greseala de scriere , astept voturi si comentarii . Va pup .

Un nou inceputUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum