Locuiau într-un oraș pe care îl știau mai toți, dar nu pentru că avea ceva special, o formațiune de piatră sau cine știe ce munte, sau lac, sau mare pe lângă el. Nu. Nu de asta era cunoscut. Era cunoscut pentru că dacă doreai să ajungi la o atracție turistică importantă din acea zonă, trebuia să treci pe acolo. Nu era un oraș extraordinar, unde aveai ce face. Era un oraș modest, cu oameni modești, cu locuri modeste, numai bun să te plictisești și să vrei să pleci.
Se jucau mereu împreună, știau să împartă unul cu altul. Dar ca orice copil mic, uneori poți fi atras de ce are altul mai mult decât ce ai tu. Avea un cățeluș de pluș. Nu era nimic spectaculos la el, doar că era colorat. Foarte colorat. Celuilalt îi plăceau mult jucăriile colorate. A fost nevoie doar să vadă cățelușul și imediat s-a întins după el. Celălalt nu i-a dat voie să se joace cu el. A început să plângă arătând cu degetul spre jucărie.
Nu au reușit sa împartă niciodată acel cățel. După acea zi, nu au mai văzut jucăria. Mamele au încercat să evite un conflict între cei doi pe cât posibil. Poate pentru că instinctul lor le spunea ca o să aibă parte de prea multe când vor crește. Mai bine să nu înceapă chiar de pe acum.
CITEȘTI
CPP
Short StoryÎmpreună au trecut prin multe. Ideea e să nu uite ceea ce contează cu adevărat şi să își aducă aminte cele mai neînsemnate lucruri. Aşa funcționează unii oameni. Au fost mereu acolo unul pentru altul, indiferent de probleme. Până când unul dintre e...
