Târfa mea|+18|✔

• Capitolul 25 •

Beatrice povestește:

Mã trezesc plinã de viața și cu zâmbetul pe buze.În sfârșit mã simt liberã și pot face ce vreau eu fãrã a avea pe cineva pe capul meu.M-ai mã învârt prin așternuturile albe ale patului,lovindu-mâ imediat un miros de trandafiri,care mã face sã zbor.Oare am exagerat cu scrisoarea.Nu sunt însãrcinatã dacã acest mic amãnunt vã frãmântã,dar oricum niciun cuvânt aruncat pe hârtie nu este adevãrat.Vreau sã sufere la fel cum am suferit și eu când mã ținea izolatã,nelãsându-mã sã -mi trãiesc viața.Offf Aiden.Îți zic "adio".

Mã ridic alene din pat,îndreptându-mã spre baie.Las apa sã curgã în cadă pânâ ce vine apa caldã,apoi astup acea gaurã care permite eliminarea apei din cadã.Torn mult spumant de trandafiri albi visãtori,ducându-mã înapoi în camerã,punându-mã pe scaunul de make-up.Îmi desprind pãrul din coc și îl perii ușor,deoarece este foarte încâlcit.Trag puțin la vârfuri,dar asta e.Pun peria la locul ei,uitându-mã în oglindã câteva secunde.Clipesc de câteva ori,riducându-mã în picioare și merg spre baie.Mã dezbrac din mers,scãldându-mã în apa parfumatã.Închid ochii și mã gândesc ce sã fac astăzi.Cred cã vou merge la coafor pentrh a-mi schimba culoarea la păr.Mi s-a luat de blond ,iar o micã schimbare nu supãrã pe nimeni.Dar totuși nu a-si renunța la blond,iar șatenã am fost.Mã mai gândesc.Îmi spãl podoaba capilara cu un șampon de la L'oreal,apoi folosesc un duș.Alung toata spuma pe mine și din pãr,ieșind din baie cu tot cu aburii,într-un prosop.În camerã este așa liniște.Nici musca nu se aude.Scot feonul pentru a-mi usca pãrul și peria rotativã.Înainte de a începe procesul de uscare,folosesc un ser pentru vârfuri despicate,aplicându-l de la jumãtatea firului în jos.Trec cu peria rotativã prin păr pentru a picmenta mai bine serul în pãr.Acum sã-l usuc.Este foarte lung,dar mã mândresc cu el.În aproximativ 20 de minute este uscat complet.Îl am drept natural,deci nu-l mai indrept.Mã schimb în niște haine sport și îmi prin pãrul într-o coadã de cal și haide la alergat.Nu cunosc bine zona,dar o voi cunoaște acum.

(Așa este îmbrãcatâ pentru sport Beatrice)

Cobor scãrile ,ducandu-mã în bucãtãrie sã-mi iau un bidon de apã.Acolo o gãsesc pe Ana,mâncând.

- Poftã bunã!

- Mulțumesc draga mea.Nu mãnânci?

- Neh.Mã duc sã alerg.Care este bacnota în România.

- În lei,spune și scoate din blugii ei o sumã de bani.Mi dă și continuã...dãștia.Iai.Poate vei avea nevoie.Ai 50 de lei.

- Ok.Mulțumesc.

- Am schimbat din euro în lei la bancã.Și banii din conturile tale.

- Îți mulțumesc.Spun si o sãrut tandru pe frunte.

- Sã nu alergi foarte departe.

- În ce sector suntem?

- Sectorul 3.

- Am plecat.Paaa.

- Pa scumpo.

Ies pe ușã și dau drumul mp3-ului.Alerg farã sã bag lumea în seamã.Sunt doar eu și cu muzica.Observ o fetițã care plânge.Alerg imediat la ea și nu,nu-mi folosesc puterea de vampir.Nu vreau sã fiu vãzutã.

- Hei.Îi ridic bãrbia și dau de doi ochi albaștrii care sunt plini de lacrimi.De ce plângi?

- Mi-a cãzut înghețata.

- Hmm,ce zici ce altã înghețatã.Îți cumpãr eu.

Zambetul ei apate imediat pe fațã și-mi sare la gât.Vãd un magazin la câțiva pași și ne îndreptãm acolo.

- Alege una pentru tine și una pentru mine.

- Eu vreauuu p'asta.Tu alegeți pe care vrei.

Observ cã are Magnum*sper cã am scris bine..damn ador înghețata asta* așa cã-mi iau una la nimerealã.Îmi plac toate aromele.Plãtesc vânzãtoarei și o iau pe cea micã,așezându-ne pe o bancã.Mãnâncã fericitã înghețata și mã bucur și eu atunci când îi vãd zambetul pe buze.

- Cum te cheamã?

- Ioana.

- Eu sunt Beatrice,dar îmi poți spune Bety.

-Tati mei vorbește întruna de o fatâ Bety.Zice cã este o fatã frumoasã așa ca tine și deșteaptã.

- Și cum o cheamã?

- Ioana.

- Tatiii.Cea micã aleargã spre un bãrbat blond și-i sare în brațe.Cei doi vin spre mine și...

- Bety?

- Noah.

- Surioarã.

Îi sar în brațe dupã ce o lasã jos pe nepoata mea și mã primește în brațele sale,care mi-au lipstut foarte mult.

- Tati,ea este tușica?

- Da scumpa mea.Eu sunt tușica ta.

(Poza cu Bety și Noah*Cody Simspon*)

- Ce faci în România.Mai ales în București?

- Am vrut sã vin sã te cunosc.Mint eu ...nu pot sã vorbesc despre acel subiect de fațã cu cea micã.Se sperie.
Se aproprie de urechea mea și-mi șoptește:"Îmi vei spune tu totul.Nu te cred".

- Și..ai o fetițã.

- Da.Ioana.

- Ce?Se trezește cea micã din a se învârti într-un punct.

- Nimic scumpo.

- Ne vedem disearã?Îmi întreb eu fratele,iar entuziasmul meu se poate citi în voce.

- Da.Îmi întinde o cartelã,care este struc numarul sãu.Mă suni cand ești gata,voi veni eu personal sã te iau.

- Ok.Pa urâților.

- Pa tușica.

Noah doar zâmbește și-și ia fata de mânã.Sunt așa de adorabili iar cea mica seamãnã cu fratele meu.

(Aceasta este Ioana*Kristina Pimenova*)