Impuls

14.Plan

Putin penibil, s-ar putea afirma despre situatia mea actuala.Fug din loc in loc, evitand orice problema intalnesc in cale fara sa ma confrunt cu ea.

Si de asemenea, nu as putea fi mai mult de acord cu voi decat sunt acum.Dar, desi constientizez ca ceea ce fac nu este in regula, nu pot indrepta aceasta trasatura a mea.Motiv pentru care acum ma aflu intr-o sala de curs, goala evident, fiind weekend si ora 10 seara.Nu ma asteptam sa gasesc usa universitatii deschisa si nepazita, dar cine sunt eu sa pun intrebari cand vine vorba de lucruri bune petrecute in viata mea, mai ales ca sunt atat de rare.

Exact ca un elev care dadea un test la o materie la care nici macar numele nu-l stia, asa ma simteam in momentul asta.

Cred ca mai mult de 20 de minute am stat cu ochii pironiti pe tabla de parca toate raspunsurile se aflau acolo.

De 3 ori mi-am facut planuri legate de viitor, de 3 ori s-au sfaramat in cel mai stupid mod posibil, fara sa pot macar sa spun un cuvant in privinta asta.Doar am stat si am privit cum totul se duce naibii.

Mi-am dat jos sosetele ude si cu picioarele goale pe care nici macar nu le mai simteam de la frig si ploaie m-am indreptat inspre tabla din fata salii.

Ajuna in fata tablii am luat un marker in mana si am scris deasupra, ca titlu 

                                                                        PLANUL 4.0

Dupa cateva minute in care m-am holbat pur si simplu la titlu m-am intors cu spatele si m-am rezemat de tabla alunecand usor pe podea.Mi-am dus genunchii la piept si mi-am rezemat capul de ei incercand sa gasesc totusi o solutie.

Calatoritul si scrisul ieseau din ecuatie, nu aveam bani de mancare, dar ce sa mai spun de o locuinta.

Poate gaseam undeva sa ma angajez totusi.O librarie, o cafenea sau orice.Ok, primul pas.M-am ridicat de pe podea si am scris mai mare decat era nevoie.

1.FA ROST DE UN JOB

2.TERMINA FACULTATEA

Ok, dupa ce faceam rost de job trebuia sa pun bani deoparte.Facultatea era platita din contul personal cu banii pusi de parinti cu ani in urma, dar viata de dupa nu asa ca fiecare leu castigat trebuia pus deoparte pentru viitor.

3.GASESTE UN LOC IN CARE SA STAI DUPA

Probabil puteam face rost de un coleg de camera ca sa pot impartii cheltuielile, cineva la fel de disperat ca mine.

4.FA ROST DE UN JOB STABIL

Si prin asta probabil urma sa scriu la o revista stupida articole pe care le urasc.

Imi venea sa plang gandindu-ma cat de departe eram acum de tot ceea ce imi dorisem pana in momentul de fata.Stand la Alex as fi avut casa si masa asigurate, tot ce trebuia sa fac e sa incerc sa scriu si sa fiu acceptata la o revista specializata pe travelling.

5.FII MIZERABILA PENTRU TOT RESTUL VIETII

Da, in sfarsit un plan care se poate realiza foarte simplu, nici macar nu trebuie sa ma chinui, mai ales pasul 5.Se pare ca oricum toate drumurile duceau spre acelasi sfarsit.Nu aveam vointa sau capacitatea sa ies din chestia asta fericita.Nu ma pricepeam la toata treaba asta cu viata.Mereu faceam alegerile proaste si ajungeam in acelasi loc.Si oricat incercam sa ies de acolo, de fiecare data cand eram aproape cadeam inapoi fix in acelasi loc.Era inutil.Puteam la fel de bine sa raman aici si sa ma multumesc cu asta.

-Evident ca tot ce poti sa faci e sa iti plangi de mila.

Si jur ca a fost instinct faptul ca am aruncat in el cu marker-ul.Nici macar nu am gandit, a fost automat.Instinct innascut de aparare, asa cum ar spune profesorul de fiziologie.

Nu, nu l-am ranit iremediabil, dar se putea observa o pata rosie pe fruntea lui, moment in care m-am batut singura pe umar pentru tinta neasteptata.Macar un lucru imi iesea si mie bine, ranirea fizica a persoanelor din jur.

Cu toate acestea, Luca nu parea mirat de reactia mea, probabil le vazuse pe toate pana acum.S-a aplecat si a ridicat marker-ul de jos uitandu-se atent cand la el, cand la mine, cand la tabla, moment in care imi doream sa fiu indeajuns de grasa incat sa acopar tot ce am scris, nevazand un burete prin apropiere.

Am profitat de holbatul lui pentru a reciproca gestul.Se schimbase de hainele ude avand acum un tricou alb, mulat, cu o pereche de blugi albastrii inchis si o geaca neagra de piele.In picioare avea niste cizme negre iar parul era prins la spate, la baza gatului fiind inca ud de la mersul in ploaie.

-Ai spus sa stau departe de tine si oricine apropiat tie, asa ca ce-ar fi sa faci si tu acelasi lucru?

Pana si eu am fost uimita de tonul taios si rece.Bravo Eva, nu stiam ca mai ai asta in tine.

-In sfarsit ti-ai scos ghearele? a intrebat el zambind sinistru.

-Pleaca pana nu le folosesc.

Niciodata n-am fost mai mandra de tonul meu.

S-a apropiat de mine si cu fiecare pas pe care-l facea eu dadeam unul inapoi.

-Nu fi proasta, daca voiam sa te lovesc o faceam de mult, a bombanit el in timp ce-si scotea geaca.

-Nu pentru mine ma indepartez, ci pentru tine.Nu rezist sa-ti sparg temporalul daca mai inaintezi mult.

La asta a ras, rasul ala sincer care probabil nu se voia asa de zgomotos.

Eu am lovit spatele de pervaz moment in care el a ajuns in fata mea.Mi-a aruncat geaca peste cap.Da, pur si simplu.

Intunericul s-a indepartat brusc dupa ce am dat geaca jos pentru a-l gasi cu fata spre tabla privind-o atent.Eram gata sa urlu ca nu am nevoie de nimic de la el, dar era mult prea frig ca sa mai comentez, asa ca mi-am bagat mainile in ea si caldura de la corpul lui care ramasese m-a invaluit instant.Desigur, picioarele nu le mai simteam demult.M-am uitat in jos ca sa vad ca incepusera sa se invineteasca.Ei asta e, cine are nevoie de ele.

-Vrei sa tipi acum la mine, sau inapoi in dormitor inainte sa faci hipotermie? a intrebat el neluandu-si ochii de la tabla.

-Nu vreau sa am nimic de a face cu tine, nu am vrut si nici nu o sa vreau, am spus printre dinti.

-Sa inteleg ca acum, a constat el pe un ton plictisit bagandu-si mainile in buzunar.Raspuns gresit.

Dintr-o data pamantul mi-a disparut de sub picioare si nici macar nu am avut timp sa tip.M-a luat efectiv pe sus si s-a indreptat inspre iesire.

Si probabil ca trebuia sa il lovesc si sa-l injur si sa fac toate lucrurile astea, dar picioarele imi erau inghetate, imi era frig, imi era somn, si intr-un mod ciudat, corpul lui emana destula caldura cat sa ma incalzeasca putin.

-Esti ca un copil prost, ma jur, a bombanit el in timp ce ieseam din universitate.

Ploaia se oprise, dar aerul inghetat a facut contact instant cu noi, moment in care am inceput sa tremur vizibil.Parul imi era inca uda, iar frigul doar mi-l lipea mai tare de cap.Sa nu mai spun ca probabil picioarele imi cazusera de tot pe undeva.Lucru care explica motivul pentru care sa raspund insultelor individului mai sus mentionat nu era o prioritate.

Nu stiu cum sau cand ajunsesem in camera mea, ma rog, a noastra, bagata complet in dus si cu jetul fierbinte curgand peste mine.Probabil intr-o situatie normala nu as fi suportat caldura, dar in momentul respectiv era singurul lucru care ma mai ancora de realitate.De asemenea eram complet dezbracata, din nou lucru de care nu-mi amintesc cu precizie.Cand apa s-a oprit puteam sa-mi simt din nou picioarele, desi mi-as fi dorit sa nu se intample asta, o durere ingrozitoare pornind de la ele.Deasupra mea am observar capul blond al Anei uitandu-se cu stupid de multa ingrijorare la mine.

-Hainele si pantofii sunt la Graure in camera, am spus, mai mult soptit eu.

-Ti-am zis ca e foarte proasta, s-a auzit de undeva din spate.