Harry conducea de zori, in timp ce Melanie dormea linistita pe geam. Erau al naibii de fericiti, si abia așteptau sa isi faca de cap prin lume.
,,Iubito, trezeste-te!,, Harold o zguduie putin pe Melanie, pentru a se trezi. Vazuse in fata un mic restaurant, de unde isi puteau satura puțin stomacul lihnit.
Melanie se trezeste somnoroasa,iar Harry ii explicase de ce o trezise din somnul ei frumos.
,,Melanie, imi spui de ce ai plans in noaptea aia?,, Harold o intreaba, in timp ce coboara din masina.
,,Iti voi spune inauntru!,, Ea răspunde intrand in micul local, cu miros de cafea si prajiturele abia facute.
Harold era nerabdator sa afle ce a facut-o pe Melanie sa planga in aceea noapte, dar ea tot evita acest subiect, probabil delicat pentru ea.
Se aseaza la o masa, si isi comand doua cafele, doua omlete si placinta cu branza.
,,Ascult!,,spune Harold, așteptând amandoi comanda.
,,Oh Harry, in aceea noapte bunicul meu s-a sinucis. Era prima zi de cand eram la orfelinat, si aflasem de la asistente ca bunicul meu a decedat cu cateva ore in urma.!,,
,,Imi pare-..,, Harry incearca sa spuna, dar este intrerupt de Melanie care aproape plangea.
,,Il iubeam enorm, era singurul din familia mea care chiar tinea la mine si imi voia doar binele. Am fost demoralizata complet cand am aflat!,,
,,Imi pare atat de rau, Melanie. Inteleg prin ce ai trecut si treci. Sper doar ca acum esti bine!,, Harry spune cu parere de rau, luandu-i mana intra sa si mangaind-o usor.
,,Vreau doar razbunare. Vreau ca totii oamenii care mi-au facut rau sa fie ucisi de catre mine!,,
,,Te voi ajuta, iubire!,,
Comanda vine si incep amandoi sa savureze din mancarea delicioasa. Dar oare cum vor plati pentru toate astea?
Sigur Harold avea o idee geniala si pentru asta.
Dupa ce termina de mancat, ies afara din local, dar clopotel suna si seful vine repede la ei.
,,Nu ati platit,copii!,, spune seful zâmbind.
Harry zâmbește la randul lui, dupa ii da un pumn cu toata forța in față. Barbatul cade pe jos, iar copii fug repede urcand in masina si plecand din locul ala.
,,Unde mergem acum?,, intreaba Melanie, in timp ce Harry conducea pe autostrada pustie.
,,Stiu o casa in pădure, e foarte veche si nu a fost cumparata de nimeni pana acum!,,
Harry explica cu ochii la drum.
,,Si daca acum e locuita?,, Melanie intreaba uitandu-se la el curioasa.
,,Vom face ce facem mereu, iubire. Poți sa nu mai pui atatea intrebari?,,
Harry era obosit. Sa conduci de ore bune, nu e atat de usor. Melanie nu spune nimic si pune capul pe geam, încercând sa adoarma.
Dupa alte cateva ore, Harold ajunge la casa din padure. Era o casa mica, construita din lemn aspru si foarte pustie. Era un camin potrivit pentru ei.
Intra in casa si raman muți de cat de bine arata. Melanie se întreba Sigur nu e locuita aceasta casa?
Dintr-o data se aud niste voci, una de barbat si una de femeie si pasi care se indreapta spre locul unde erau ei.
Oamenii intra in incapere si incep sa tipe cand ii vad pe cei doi copii.
Melanie fuge in bratele lui Harry, dupa ce isi da seama cine erau acei oameni.
,,Ce este, iubire?,, intreaba Harry in soapta, strangand-o in brate.
,,E-Ei sunt..parintii mei!,, spune Melanie intorcandu-se spre ei.
Harry ramane mut la spusele lui Mel. Nu ii venea sa creada acest lucru.
,,Ce? Nu ma recunoasteti?,, Melanie tipa spre cei doi oameni.
,, Sunt eu fiica voastră, ceea pe care ati lasat-o la nenorocitul ala de orfelinat!,,
Oamenii aceia fac ochii cat cepele. Nu si-au recunoscut fiica, asta nu e demn de un parinte.
,,Melanie?,,femeie intreaba confuza. Se indreapta spre Melanie, încercând sa o imbratiseze, dar fara reusita.
,,Nu ma atinge, scorpie!,, spune Melanie cu dezgust.
Harry privea toata scena, fara a spune nimic.
Femeia, al carui nume era Barbara, aproape ca plangea. Tatal sau,Jason, statea amutit acolo, nescotand un sunet.
,,Melanie, scumpa mea, nu e asa cum pare. Nu te-am lasat acolo pentru ca asa am vrut. Noi-..,,
Barbara incearca sa explice, dar este intrerupta de Melanie, care plangea de nervi.
,,Taci,nenorocito. Mi-e scarba de tine, te urasc. Te vreau moarta, pe amandoi va vreau!,, tipa uitandu-se ba la unul, ba la altul.
,,O sa muriti, iar aceea persoana care vă va sfarsi viata, sunt eu!,,
Spune sadica. Razbunarea ii umbla prin vene si aproape ca voia sa sara pe femeie, si sa o omoare pe loc. Era nerăbdătoare sa le ia viata, dar mai intai voia sa-si bata joc de ei, asa cum au facut si ei. Ii ura din suflet pe amandoi si ii era scarba sa-si priveasca proprii parinti.
CITEȘTI
Psycho Life
FanfictionS-au întâlnit într-un spital de nebuni, și au devenit prieteni, avand lucruri neobișnuite în comun. Ambii au o dorință, dorința de a ucide. Aceștia au fost reținuți în acel spital foarte vechi și murdar, dar în cele din urmă au reușit să scape, lă...
