*Yuki pov*
"-Baiete! Baiete, trezeste-te! Nu mai sta pe jos altfel o sa racesti"
Hmmm?.....auci! Ma doare capul! Ce am patit? Am deschis usor ochii si m-am trezit pe cimentul din spatele scolii. Ce Dumnezeu se intampla?
-De ce sunt aici? l-am intrebat eu pe omul de serviciu de la scoala
-Pai, ai fost violat de tipii aia, nu iti aduci aminte?
-N-nu!
-Nu e nimic! Haide.....poti pleca acasa. Te voi invoi eu!
-Va multumesc!
Am plecat acasa foarte confuz. Oare totul a fost doar un vis? Abea iesisem pe poarta scolii cand am lovit pe cineva atat de tare incat am cazut amandoi pe jos. M-am ridicat usor si mi-am cerut scuze politicos. Nu m-am uitat la fata, dar era un baiat. Am ignorat asta si am plecat acasa. Cand am ajuns acolo, familia mea era exact la fel ca inainte. Mama gatea ceva in bucatarie si tata era plecat la serviciu. Nimic nu se schimbase. Totul era ca inainte. De ce? De ce am visat asta? Ma ranesc pana si visele. Acolo eram fericit. Il iubesc pe Izaya dar el nici macar nu exista. El este doar un produs al imaginatiei mele. M-am dus in camera mea si m-am culcat.
*Izaya pov*
M-am trezit pe la ora 9 cu o durere ingrozitoare de cap. De ce sunt singur? Parca era si Yuki aici. Ii voi da mesaj sa vad unde e. Am deschis telefonul si i-am cautat numarul. Hmmm....asta e ciudat! Unde e numarul lui? Daca stau mai bine sa ma uit, unde ii sunt lucrurile? Trebuiau sa fie aici. Doar nu s-a mutat nu? Dece ar pleca fara sa-mi spuna. Stiu! Trebuie sa fie la scoala. M-am imbracat cu viteza luminii si am zbughit-o spre scoala. Aproape ajunsesem acolo, cand am dat peste un tip. Ne-am cerut amandoi scuze si apoi am fugit mai departe. M-am dus si l-am cautat in toata scoala pana cand mi-a venit o idee geniala. Il voi intreba pe unchiul unde e. M-am dus la el in birou si i-am spus:
-Unchiule, unde e Yuki?
-Care Yuki? a zis el confuz
-Yuki Cross, iubitul meu!
-Ti-ai facut iubit? a zis el surprins
-Tu m-ai ajutat sa imi fac iubit. Acum spune-mi, unde e?
-Imi pare rau Izaya, dar eu nu cunosc pe nimeni cu numele de Yuki Cross si in nici un caz nu te-am ajutat eu sa iti faci iubit. Poate ai visat. Acum, te rog sa te intorci la ore.
-Imi pare rau, dar pana cand nu il gasesc pe Yuki nu voi participa la ore.
-*intra omul de serviciu* Domnule director, ma scuzati pentru deranj dar l-am trimis pe Yuki Cross acasa. Nu se simtea prea bine si l-am gasit lesinat in spatele scolii.
-Multumesc domnule Michael.
-Unchiule, am plecat. Ma voi duce sa il vad pe Yuki.
-Izaya stai!
Nici nu l-am lasat sa termine ca am si fugit spre casa lui Yuki. Am batut la usa nerabdator si am asteptat sa il vad pe blondy. Cand usa s-a deschis, am vazut-o pe mama lui....aaaadica mama.
-Sarut mana doamna Cross! Yuki e acasa?
-Imi pare rau dar doarme. A venit de la scoala foarte obosit si mi-a zis ca se simte rau. Nu vreau sa il deranjez.
-Nu e nimic, inteleg. Ii puteti transmite un mesaj?
-Sigur! Spune-mi ce doresti si eu ii transmit.
-Ii spuneti va rog ca Izaya ar dori sa vorbesca cu el?
-Desigur!
-Va multumesc! La revedere! am zis eu plecand
-La revedere!
Asta a fost ciudat! Ea nu ar fi trebuit sa ma urasca? Daca totul a fost un vis si el nici macar nu ma cunoaste? Ce ma fac atunci? Vreau sa il vad! Macar pentru o singura data.
*Arya pov*
M-am trezit pe podeaua camerei mele. Ce? Sunt acasa la mine? Cum s-a intamplat asta? Parca eram acasa la Izaya. Nu se poate sa fi visat eu tot. Daca sunt iar acasa, asta inseamna ce si tata? O nu.....nu nu nu nu nu NUU!!! Nu se poate una ca asta! De ce?! De ce? Trebuie sa fug cat mai repede de aici! Nu mai pot ramane mult in locul asta! M-am asigurat ca tata nu e prin preajma si am zbughto pe usa. Fugeam atat de tare incat am crezut ca o sa-mi sara inima. Am ajuns in apropiere de casa lui Izaya asa ca nu am mai alergat ca o nebuna. M-am oprit putin inainte sa bat la usa, doar pentru a-mi trage sufletul. Dupa ce nu am mai respirat asa de greu si puteam cat de cat sa vorbesc, am batut la usa. Am auzit un simplu "Vin" si usa s-a deschis. Am vazut un Izaya foarte socat stand in fata usii.
-Izaya, se intampla ceva ciudat!
-Stiu Arya! Stiu! Haide inauntru!
Am intrat in casa si am discutat despre asa-zisul "vis". Amandoi l-am avut la fel. Acum totul depinde de Yuki! Daca si el a avut acelasi vis, inseamna ca in joc e ceva necurat. De ce se intampla asta? Doar noi suntem diferiti. Restul se comporta normal. Ce se intampla aici?
*Yuki pov*
Dupa ce m-am sculat, m-am dus sa mananc. Mama parea nelinistita asa ca m-am dus la ea sa vad ce are.
-Mama, esti bine?
-Da! Sunt bine dragule! A venit aici un baiat care mi-a zis ca Izaya vrea sa vorbeasca cu tine. In ce te-ai mai incurcat acum fiule?
-In nimic mama! Ssstai! Ai zis cumva Izaya?
-Da! Il cunosti?
-Mama, trebuie sa plec urgent. Si nu iti face griji, el este prietenul meu!
-Bine! Sa te intorci inainte de apus pentru ca vaveni in sfarsit tatal tau acasa!
-Asa voi face, mama! Pa!
-La revedere fiule! Ai grija de tine!
Am fugit intr-un suflet spre casa lui Izaya. Dupa ce am batut ca un nebun la usa, l-am putut vedea. Era cu adevarat el! Avea acelasi zambet dragut pe fata. L-am luat in brate indiferent de ce ar fi crezut el. El mi-a acceptat imbratisarea si apoi am intrat incasa unde era si Arya. Se pare ca toti am avut acelasi vis si ne-am trezit in locurile in care am fost. Ce se petrece aici? Curios fiind m-am uitat la calendar sa vad in ce zi suntem.
-Izaya, Arya.........astazi este 17 martie!
-Ce? Dar eram in 23 noiembrie! a zis Arya
-Asta nu e tot! Suntem in 2015!
-Cum e posibil? Era 2016 ieri! Ce se petrece?
*Stela/Je pov*
-*sare din somn* Wow! Ce vis ciudat! Acum, ca tot m-am trezit, sa incep sa desenez!
Asta a fost un vis tare ciudat. Dar ar fi o carte buna! Hmm....cred ca ma iau sa o scriu. E mult prea tare! Am deschis wattpad-ul si am creat o noua carte! Hmmm....ce nume sa-i pun? Stiiiuu....."Iubiti din intamplare". Sa incepem cu prologul.
*De aici, cartea continua*
_____________________________________________
Wazup my niggers? Asta a fost cartea! Sper ca v-o placut! Oricum, ma bucur ca am scapat! Bye bye niggers! :P
