Încercarea.

13 3 2
                                    

*Caleb povestitor*

Mă trezesc cu o îngrozitoare durere de cap, cauza fiind loviturile suferite în timpul bătăii mele cu Louis. Nu pot să o numesc tocmai bătaie pentru că  m-am abținut cât am putut de mult să nu îi snopesc fața nenorocitului. Da, m-am abținut tocmai pentru a-mi duce planul la bun sfârșit. În acest moment Louis este suspendat, deci nu mai are cine să îi apere mica târfuliță. Mă trezesc ușor din pat ,fiind sigur că îmi aloc timpul necesar pregătirii mele. Oana, nici nu ai idee ce te așteaptă astăzi.

*Oana povestitor*

Mă trezesc leneșă din patul în care se află și Louis. Sunt geloasă pe el deoarece eu sunt nevoită să părăsesc acest refugiu cald pentru a merge la școală. Mă gândeam serios să nu-mi onorez profesorii cu prezența astăzi, dar Louis s-a împotrivit argumentând că nu vrea să am probleme din vina lui. Ce băiat plictisitor... Mi-am dat ochii peste cap la acest gând nevinovat și m-am asigurat că înainte de a părăsi spațioasa cameră, fac un zgomot puternic pentru a-mi deranja frumosul iubit. Nu am de gând să depun un efort însemnat în ținuta de astăzi, așa că arunc pe mine o pereche de blugi negri și un tricou,surprinzător de aceeași culoare.Deschid ușor ușa, dar sunt trasă înapoi de mâna puternică a iubitului meu adormit.

-Nu îți iei rămas bun?

-Mă gândeam să nu te trezesc, prințesă. Acesta își dădu ochii peste cap.

-Cum spui tu... Și cu asta ne-am unit buzele într-un sărut tandru.

-Ai grijă la acel idiot,iubito.

-Voi avea! 

Ajunsă la școală încep să mă plictisesc așa că îi las Paulei un mesaj: "Cf Paula? Vii la foișor?". Nu trece niciun minut și sunt întâmpinată de un răspuns: "Nu am avut chef să vin azi la școală, așa că sunt cu Luke la cafenea...Scz". Îmi îndes telefonul în buzunarul din spate al pantalonilor, nu înainte de a-i răspunde Paulei cu un simplu "ok". Se pare că sunt doar eu astăzi. Ce fericire... Nu am chef să particip la ora de matematică a domnului Carter, astfel hotărăsc să petrec această minunată oră în foișor. Un sunet îmi captează atenția, ridicându-mi privirea involuntar. Mare greșeală...acum îmi vine să vomit.

-Hei frumoaso, unde îți e iubitul? Nu e aici să te protejeze?

-Mă pot proteja și singură, ratatule!

-Vai, ce agresivă suntem astăzi.

Într-un moment de nervozitate, m-am ridicat brusc și m-am repezit asupra minunatului gât al lui Caleb. Noroc că am la mine mereu acel briceag ce l-am primit cadou de la tatăl meu la 18 ani. Da, știu, tatăl meu îmi oferea cele mai ciudate cadouri de pe întreg Pământul. Dar uite că în momente ca acestea chiar îi sunt recunoscătoare.

-Ascultă aici: stai departe de mine și de Louis. Nu știu dacă tu ai impresia că sunt doar o altă târfuliță ce trebuie agățată cât mai curând, dar nici nu ai idee cât te înșeli. Spun aceste cuvinte în timp ce măresc presiunea lamei asupra pielii gâtului acestuia. Ai înțeles?

-D,da! Spuse acesta înghițind în sec.

-Bravo, bun băiat!  Și cu acestea fiind spuse, băiatul aparent curajos, se retrage cu coada între picioare.

*După 5 ore, perspectiva Oanei*

Ziua asta a trecut foarte greu. După mica discuție ce am purtat-o în foișor, nu l-am mai văzut pe Caleb la școală. Ajunsă acasă, trântesc neintenționat ușa de la intrare și mă arunc epuizată pe canapea.

-Cum a fost astăzi la școală fără iubitul tău gelos? Un zâmbet slab îmi asaltează fața.

-Nimic interesant! Spun eu nedorind să aduc în discuție contactul meu cu Caleb. Mi-ai lipsit.

-Și tu mie, iubito! Sunt gata să recuperăm timpul pierdut.

 Mi-am dat seama din privirea perversă a băiatului din fața mea ceea ce o să urmeze, însă nu am realizat că în următorul moment am fost aruncată peste umărul acestuia.

-Haide iubito, avem treabă!

................................................................................................................................................................

Cu asta se încheie și acest capitol. Vă mulțumesc că încă îmi sunteți alături în această minunată călătorie. Îmi cer scuze că nu postez așa de des, dar încă vă aștept cu nerăbdare comentariile și părerile. Vă mulțumesc! Sunteți cei mai buni!


Damaged.//LT fanfictionUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum