Just love

23 1 0
                                        

Şi cu acest răspuns am lămurit fiecare incertitudine, un simplu cuvânt pentru a-mi garanta fericire eternă.
-Deci?..îl întreb gânditoare
-Deci ce, avem o nuntă de organizat!îmi răspunde radiind de fericire.
-Atunci de mâine asta voi face!îi spun ca mai apoi să-l sărut sălbatic acaparându-i fiecare simț dominator.
Dimineața şi-a facut prezența în scurt timp, însă somnul nu. Am continuat să stăm îmbrățişați fiecare gândindu-se la minunea care se lasă aşteptată.
Ilan a avut câteva treburi la firmă aşa că acum eram doar eu în întreaga casă. După un duş revigorant şi o masă copioasă am plecat la cumpărături.
Am cumpărat diferite lucruri pentru bebeluş, oricum nimic legat de haine, deoarece nu ştiam sexul, iar eu atunci mi-am amintit faptul că aveam programare la doctor, aşa că am pus tot ce am luat în maşină şi am plecat spre cabinet. Intr-o jumătate de oră am ajuns, iar acum mă aşezasem pe scaun în aşteptarea permisiunii de a intra.
După câteva minute o voce răguşită se aude din îndepărtare:
-Domnişoară Hande puteți intra
-Mulțumesc!
După o mică conversație cu doctora, acum venea partea ecografiei.
Cu mici rețineri mă aşez emoționată pe spate.
Ca o lovitură puternică am simțit acele bătăi de inimi, o bătaie atât de puternică şi sigură, încercând să sfideze faptul că era şi atât de fragilă.
Mici boboci de rouă s-au aşternut pe cearceaful alb, eram atât de bucuroasă să ştiu că această ființă minunată se află în pântecele meu.
-Aveți un bebeluş sănătos şi puternic.
-Se poate afla sexul copilului?
-Da desigur!o secundă.
Cu inima plină de emoții aşteptam răspunsul.
-Domnişoară Hande sexul fătului este feminin.
Atunci când am putut percepe limpede răspunsul am putut afişa un simplu zâmbet, deoarece inima era mult prea copleşită.
După încă câteva minute în care am discutat câteva aspecte ale sarcinii am plecat direct spre cumpărături, urmând că în fiecare lună să mă prezint la control.
În valul de cumpărături uitasem complet de Ilan care mă sunase de câteva ori.
-Alo! Aylin în sfârşit am dat de tine, de câte ori să îți spun să-mi răspunzi la telefon, mi-am făcut mii de griji.
-Of iubitule, îmi pare nespus de rău, dar am fost la control şi am uitat complet de telefon, uite în momentul acesta mă îndrept spre casă.
-Perfect, te aştept ți-am pregătit ceva delicios.
-Hm..deabia aştept, te iubesc!
-Şi eu te iubesc, nu uita condu cu grijă.
-Desigur!
În scurt timp am ajuns acasă, deja îl zărisem pe Ilan care venise să mă ajute cu bagajele.
-Deci vi să mă ajuți cu bagajele sau vei continua să te holbezi la mine?îi spun amuzată
-Normal că vin, doar că esți atât de frumoasă..
-Of..linguşitor mai eşti, îi spun sărutându-l
-Şi ce a spus doctorul iubito?
-Păi..totul este bine, copilul este sănătos
-Şi când vei afla ce este?
-Am aflat deja, îi spun cu emoții în glas
-Păi spune-mi şi mie, îmi spune nerăbdător
-Întâi haide să ducem bagajele în casă,apoi îți voi spune
-Chiar şi acum vrei să mă pui pe jar, îmi spune bosumflat
-Hm..poate încă puțin, îi răspund râzând
-Atunci haide mai repede!
Şi în acel moment mă ridică în brațele lui umplându-mi gâtul de sărutări fierbinți.

poate încă puțin, îi răspund râzând-Atunci haide mai repede!Şi în acel moment mă ridică în brațele lui umplându-mi gâtul de sărutări fierbinți

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Ajungând în casă am aşezat cumpărături pe o masă şi m-am aşezat pe canapea alături de Ilan.
-Deci ai de gând să-mi spui ce este acest bebelus, mă întreabă mângâindu-mi burta.
-Da..imediat, m-am ridicat de pe canapea am luat o pungă de cumpărături şi i-am arătat câteva hainuțe de culoarea roz pal.
-Să înțeleg că ai făcut deja cumpărături pentru bebeluş, dar tot nu mi-ai spus ce este
-Dar ți-am arătat hainuțele acum ar trebui să-ți dai seama singur.
-Dar mi-am dat deja seama ce este iubito, îmi spune luându-mă în brațe protectiv
-Da şi ce părere ai?îi întreb nostalgică
-Sunt atât de bucuros că voi avea un băiețel frumos şi sănătos
-Pe bune..tu vorbeşti serios?
-Da chiar mă bucur
-Nu mă refeream la asta, ci la faptul că nu prea te pricepi să faci asocieri
-Adică?mă întreabă confuz
-Adică este simplu albastru pentru băieți şi roz pentru fete.
-Este fetiță..
-Da iubitule, şi tu ar trebui să iei nişte lecții în privința culorilor, îi spun amuzată
-Atunci le voi lua, îmi spune fiind şi el amuzat de faptul că nu şi-a dat seama.
După ce am stabilit câteva aspecte în privința nunți, dar şi a naşterii fetiței .
Acum stăteam amândoi uitându-ne la peisajul nocturn.
Totul era atât de reprezentativ, micile vietăți, întunericul măiestos şi noi, două ființe legate armonios de sentimentele pure ce domneau în sufletele noastre. Mici frânturi se infiltrau în mintea şi aşa zăpăcită de atâta fericire. Fiecare moment alături de el, ploia, terasa, parcul, restaurantul, plaja si casa lui, parcă ieri păşeam în acestă casă plină de speranțe şi sentimente novice, îmi doream cu ardoare să-i cunosc trecutul acestui om frumos, iar acum poposesc în prezentul lui. Acum suntem o familie completă.
Şi ştiu că acest mic lăcaş nu m-a mințit o clipă, a meritat să-i împărtăşesc fiecare sentiment, deoarece acum când suntem pe cale să devenim părinți şi şoț şi şoție el îmi arătă sprijinul lui devotat, cât şi iubirea care nu-i va părăsii niciodată ființa.

Privilegiul IubiriiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum