Intre viata si moarte - Teresa Fidalgo

I

M-am ridicat tremurand de la computer, mergeam abatuta spre "celula" mea. Totul era in ceata, trebuia sa ma razbun, trebuia sa-l omor ! Dar cum? Cum pot sa scap de aici? Nu, nu pot.... sau?

M-am dus incet spre geam si am vazut poarta care ducea la libertatea mea... am inceput sa-mi tai pe mana cu lama pasii pe care trebuie sa-i fac pentru a nu ma prinde nimeni.

-Si tu vrei sa evadezi?

-Da, de ce ? Am intrebat cu o voce amenintatoare

-Stai linistita draga mea, toata lumea a incercat sa evadeze, nimeni nu a reusit ! Nu poti trece de toate asistentele si paznici ! Nimeni nu poate

Am ras 

-Am omorat peste 100 de oameni, crezi ca imi vor sta in cale zece asistente grase si patru paznici lipsiti de viata? Haha, problema este ca voi nu aveti sange in voi, sa omorati!

-Am sa te ajut sa iesi de aici daca vrei, cu conditia sa ma iei cu tine !

-Hmm, sa ma gandesc... daca tu crezi ca ai destul tupeu sa omori un om, esti bine-venita!

-Ne vedem diseara aici la ora 9:00 atunci se schimba turele, stiu o cale sa evadam afara.

-Asa sa fie!

-Apropo, ma cheama Alexandra.

-Teresa.

Timpul trecea foarte greu, inima imi bubuia, parca vroia sa iasa din piept. De ce eram atat de speriata? Am mai facut asta! Am iesit din ceva mai rau ca asta! 

Era ora 9 m-am indreptat spre usa, am vazut o cala de par ciocolatiu. Era acolo sa ma ajute sa evandam...

-Esti pregatita? I-am spus raspicat.

-Mai pregatita de atat nu am fost niciodata!

Am pornit cu pasi lenti spre toaleta, m-am ghidat dupa taieturile de la mana, mai aveam putin.

Aveam la mine doar un bisturiu furat de la o asistenta si o sticluta cu putin acid.

-Opriti-va ce faceti acolo? Vin la voi sunt asistenta Nole, cine este acolo?

-Nu fi atat de sigura! Am desfacut sticluta cu acidul si il-am aruncat pe fata, fata i-sa topit instant, a inceput sa tipe asa ca am a trebuit sa-i tai gatul cu bisturiul sa nu faca galagie.

Sangele se scurgea din gatul ei ca o cascada, fata i-se topise iar din ochii si gura ei curgea sangele.