Intre viata si moarte - Teresa Fidalgo

A

-Respira, respira, usor nu ai sa patesti nimic.

M-am trezit cu o durere de cap groaznica, ceva greu m-a lovit in cap, eram sigura... fara mila. Imi doresc sa scap din chin odata.

Am luat-o la fuga spre usa, totul era inchis, trebuia sa stiu... vroia sa mor, ce schimbare brusca. Am spart geamu' si am fugit in padure, asteptam sa vina, sa il omor, draga Jeff te-ai ars. Il aud, merge cu pasi usori sa nu ma trezeasca, eram ascunsa intr-un tufis, inima imi bubuia, sangele clocotea ca apa, aveam doar o piatra, trebuia sa-o fac, rapid si fara durere. M-am napustit asupra lui si fara mila am inceput sa il lovesc in cap, sangele curgea pe podea, eram plina de sangele lui, trebuia sa fug...

Am luat-o agale spre rau, mergeam usor leganat, imi era foame dar orce stare era distrusa de dorul pentru copilul meu, off, prea dreveme pentru regrete. Imi lipseste rasul lui, chipul lui angelic, buzele mari...

Eram in lumea mea, prinsa cu un fir de ata, rupta de realitate intr-un cerc nesfarsit de amintiri dureroase. El trebuia sa moara, sa sufere, asa cum sufar si eu. Merit sa fiu fericita, iar dupa ce el moare am sa ma sinucid...