The Originals:Reîntâlnire cu Klaus Mikaelson//PAUZA

3.Arzand printre suflete

Dupa un timp, m-am trezit cu o durere ingrozitoare de cap.

Eram intinsa pe podeaua de lemn, peste care furnicile-si faceau simtita prezenta. O foame teribila se strecura-nstomacul meu gol,lipsit de hrana.
Am auzit niste voci. Erau fratii Mikaelson.

Se aflau intr-aceeasi incapere ca si mine. Voiam sa le smulg capul de pe umeri,pentru ceea ce mi-au facut mie si la buni.Ne-au omorat,dar cel mai rau,Klaus s-a jucat cu mine. Este foarte paranoic,i-am cerut doar putin sange si... nu,n-am facut bine,trebuia sa tac. Sau,e bine c-am spus asta. Am aflat cine e el de fapt.
Gandurile din capul meu erau incurcate si asta imi amplifica foamea. Dar,ramanand intinsa jos,ii las sa creada ca inca dorm,sau ca sunt moarta,nu pot face diferenta, si ascult ceea ce vorbesc intre ei.

-Se pare ca vraja s-a rupt,din moment ce ea nu mai e o vrajitoare. A spus Klaus toate acestea,vorbind cu fratii lui care s-au trezit, venind in pasi lenti din celelalte incaperi, ale casei invartindu-se-n jurul meu,foarte calm,de parca lucrul asta ar fi ceva obijnuit pentru el. Stateam cu ochii inchisi, desii, foamea aproape ca ma controla.
-Nikaus,nu era necesar sa faci asta. Domnita asta ne-a oferit o casa cu protectie,hrana,si s-a purtat foarte bine cu noi, ii spune cu o voce apriga,din cate cred, Elijah.
-O ba da,era mult mai mult decat necesar sa fac asta,fiindca ne-ar fi adus la moarte. Cine stie? Poate ne-ar fi gasit Mikael,si varcolacii aceia bagaciosi,si,cine stie? Avem multi dusami in lumea asta mare.
-Daca n-ai fi ucis 30 dintre acei lupi din acea haita,si desigur, inca 3 haite, omorand de la fiecare 7-8 lupi, a,si liderul a doua dintre ele,am fi putut ramane intr-un loc mai sigur,si n-am avea atatea belele! Ii spune Kol cu o voce nervoasa.
-Si mai ales,noi de ce fugim? Pe tine te vrea mort Mikael. Nu noi. Zice Finn.
-Gata,toti, nimeni nu lasa un membru al familiei noastre-n urma,sa fie macelarit de o bruta ca si Mikael.
Mai stiti ce juramant am facut noi? Mereu si intodeauna. Ori murim toti,ori niciunul.
-Vedeti, Rebekah,a fot mereu favorita mea. Va rog,urmati-i exemplul. Desi, m-am saturat sa-mi aduceti aminte de acel pact.
-Niklaus, gata toti,trebuie sa plecam,dar nu inainte sa o ajuti pe fata asta.
-Ce sa fac? Dupa ce ca aproape ma condamnase la moarte,vrei sa-i arat bunatate? Nici vorba.
-Ai asa ceva? Il intreaba cu sarcasm Kol pe Klaus.
-O, poti sa sti ca am,dar nu vi-l arat voua,fiindca voi nu il meritati, cel putin,unii.
A spus ultimul cuvant in soapta, cu cruzime,de m-am infiorat si eu cand am vazut cat de dura ii poate fii cealalta parte.
Imi amintesc cand mi-a destainuit ca e un "diavol",dar eu nu l-am crezut. Trebuia sa o fac,pentru binele meu,dar eu, de felul meu,sunt foare incapatanata.

Urasc cand sunt asa. Asta mi-a adus moartea.

Simt in fiecare muschi al corpului furnicaturi.

De aici se rezuma ca fiecare dintre noi avem monstrii nostrii interiori.
-Noi parca eram familia ta. Il meritam din plin.
-Kol,Kol,trebuie sa-mi arati ca esti vrednic de asa ceva. Tot ce vad acum in fata ochiilor, este un las.
Kol nu mai ezita,l-a impins pe Nik langa masuta mea mica ,unde eu si bunica Anne ne beam ceaiul zilnic. El a ajuns sa-mi rupa raftul cu potiuni si cani. Stiam asta deoarece am auzit cum cad,transformandu-se-n cioburi de sticla marunte.
Klaus nu se lasa batut usor,sau,niciodata,el mereu doreste sa castige,din cate-am observat.
Il impinge pe Kol peste mine,iar acesta a vazut ca m-am trezit din morti.
Asta era cel mai bun termen folosit in momentul de fata.
-S-a trezit! Striga Kol catre Klaus,care se indreapta spre mine.
-Uite cine s-a intors din Iad.
-Vrei sa ma torturezi? Bine. Numai atinge-te de mine. Monstrule.
-M-am atins deja,draga mea.
E deja prea de tot,gandesc eu.
M-a privit cu un ranjet demotic pe fata lui,evidentindu-si raul interior, ce iesea afara.
Imi pune mana pe fata, si imi da la o parte parul,tinandu-mi dupa barbia-n mainile lui, si imi sopteste la ureche,cu un ton apasat:
-Sa nu te mai joci cu mine.
-Joaca de-abia a-nceput. Te asigur.
-Nikaus, avem o problema. Uita-te pe gem,te rog.
Elijah parea traumatizat.
-Varcolacii!Cum ne-au gasit atat de repede?! Striga Klaus.
-Imprastie rapid prin casa Omagul!Macar ii vom putea incetini!Le zice Rebekah, parca iesindu-si din minti.
-Da, Omagul!Spune Elijah, folosindu-si viteza de vampir, a imprastiat Omagul-Galben pe jos pe la intrari, si roata.