Ma numesc Natsu si nu imi pasa de nimeni . Nu imi pasa daca oameni mor, familia mea moare sau chiar eu.....Urasc pe toata lumea! Iar daca cineva incerca sa vorbeasca cu mine ii refuz. Sunt rau cu persoanele .Urasc oameni.Pana......fata asta a venit...
Ma trezesc de la sunetul doamnei care zice ca o sa aterizam in cateva minute. Zici ca au trecut ani de cand sunt aici! Imi e foame !! Mancarea din avion e oribila , adica pe bune croasant si gem ? Ma asteptam la ceva mai bun de la un avion asa de scump!
Am aterizat in sfarsit ! zic eu in gandul meu in timp ce imi intorc ochi spre geam. 'Locul asta nu e asa de urat' zambeam. Dupa atata timp zambesc si eu.....'ar trebui sa o fac mai des, chiar se simnte bine.....' 'Urasc oameni dar asta nu inseamna ca nu pot fi fericit nu?' Oftez pentru a nu stiu cata ori. Separe ca au deschis usa ar fi bine sa imi iau bagajul si sa ies.....
Afara era cald dar si frig era perfect! Dar nu o sa dureze pentru mult timp pentru ca vad niste nori, sa zicem nu prea primitori. Teoretic nu ma deranjeaza pentru ca ador ploaia daca nu stiati. Partea si mai buna e ca nu o sa mai fie asa de multa lume pentru ca foarte multi oameni urasc ploaia sau nu vor sa raceasca. Ma duc in cladire si astept vreo 5 minute sau mai putin la coada pentru a arata pasaportul, norocul meu este ca nu trebuie sa astept 30 de minute la coada ca data trecuta. "De unde ati venit?" Ma intreaba doamna asta. De ce o intereseaza? "Ce va intereseaza?" dupa ce am zis asta am luat pasaportul si am plecat sa imi iau si celelalte bagaje.
Da.... nu vreti sa va imaginati cat am stat acolo dar am iesit de acolo! Primul lucru carevreau sa il fac e sa ma duc la o cafenea si sa beau niste cafea, pentru ca nu am baut de loc de dimineata. Dar prima data ma duc la un hotel sa pun bagajele acolo dupa ma duc sa caut o cafenea.
Am ajuns la cafenea se numeste 'cafele speciale de la Mira' Ce nume mai este si asta ? Cine sunt eu sa judec? intru si vad ca nu prea sunt multi oameni. 'Am noroc' dintr-o data vine o chelnerita cu parul Alb scurt!? Cred ca e vopsita e prea tanara sa aibe parul alb...cine sunt eu sa comentez ? Doar am parul salmon si e natural.oftez inca odata"Buna ziua domnule! Va rog sa va asezati la o masa o sa va preau comanda azi!" Avea un zambet mare pe fata dar se vedea ca isi uraste slujba. Cea ce imi aminteste trebuie sa imi caut un nou loc de munca...."Bine" zic in timp ce merg cu mainile in bunzunarele de la geaca si dupa mai putin de un minut ma asez la masa. "Asteptati putin o sa vin imediat sa va preiau comanda !" zice fata cu parul alb si a plecat sa faca treburile ei.
Jur ca astept de vreo 10 minute!Oftez inca odata....Cum am mai zis oameni sunt enervanti. Imi urasc viata de ce nu pot sa fiu ca alti? Nuuuuu trebuie sa fiu un om care nu ii pasa despre viata!!! Cu ziceau si parinti mei....
Flashblack... (Cei care nu stiu engleza sau cred ca stiti toti dar zic si eu asa....inseamna amintiri ceva de genul )-.-
"Natsu de ce nu poti si tu fi ca fratele tau !!? Esti o dezamagire pentru familie !! De ce mai stai aici!?? Cel mai bine ar fi sa pleci si sa nu te mai intorci!! Nu am vrut un al 2-lea copil niciodata!!"Era vocea mamei mele..."Are dreptate fiule!!!" zice tatal meu, dupa imi da o palma peste obraz de imi face tot obrazul rosu "Macar cautati si tu o iubita sa nu stai singur toata viata ta!!"sunt si mai nervos.. "PREFER SA STAU SINGUR TOATA VIATA MEA DE CAT SA STAU CU O PERSOANA!! NU TE INTELEG ! CINE AR VREA SA STEA CU CINEVA TOATA VIATA LOR!?? IUBIREA NU EXISTA PENTRU MINE!! NU A EXISTAT NICIODATA!! STI CE!? VRETI SA PLEC ASA DE MULT? ATUNCI O SA PLEC !!! NU DE PARCA VA INTERESEAZA DE MINE ORI CUM!!" am plecat, cu un zgomot foarte puternic venind de la usa care tocmai am trantito.
Sfarsit Flashblack
Imi amintesc acele voci bine si clar...
Era vocea mamei mele si tatalui meu.....
Nici nu merita sa imi fie parinti...
Tch! Urasc amintirile astea!!! Imi doresc sa am o familie cum are ceilalti....
Unde nimic rau nu se intampla, unde parinti te sustin, unde parinti nu te bat...
Parinti care le pasa de tine....
Sau asa se zice.....Sunt intrerupt de gandurile mele de chelnerita care am asteptat mai mult de 10 minute.."Domnule ce doriti?" Acum se gaseste sa vina!?
Ma ridic de pe scaun si am plecat pe usa.. "Asteptati domnule unde mergeti!?" striga chelnerita dupa mine....."Undeva unde oameni nu exista!!! Data viitoare nu o sa mai vin la o cafenea care trebuie sa astept mai mult de 10 minute ca sa beau o cafea!" Am plecat...A plecat cu o furie asa de mare! Nu doar din cauza ei....e si vina amintirilor care nu vor sa dispara...
Fara sa imi dau seama am intrat intr-o padure.....'Un loc unde nu sunt oameni.'
merg si merg pana ajung intr-un loc foarte intunecat...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Era asa de intuneric dar adoram......
Acum nimeni nu ma mai deranjeaza....Ma asez langa un copac si inchid ochi mirosand, mirosul florilor. Miroase asa de bine. "Ce liniste este aici..."Zic eu vorbind cu mine insumi.....
.
.
.
.
.
.
.
.
.
"Este nu?" aud o voce "Da este" dupa cateva secunde realizez ca nu a fost subconstientul meu....
Deschid imediat ochi si ma uit in fata mea la o fata cu parul auriu care ii zboara parul intr-o parte , ochi ei sunt de ciocolata....A facut toata padurea luminata...
"Esti bine?" intreaba ea..."Credeam ca sunt singurul care sta in padurea asta..." fara sa imi dau seama am zis asta cu voce tare dar nu cred ca ma auzit....sper "Sti oameni vor sa stea singuri......vor linistesi asta e cea ce vreau eu. Asa de rea companie sunt?" Se aseaza langa mine "Nu stiu abia te cunosc. Dar nu prea imi plac oameni si sunt intr-o dispoziti prosta sti...." nu am apucat sa termin ca ma ia de mana stanga si imi da o ciocolata "Ciocolata mereu fac oameni sa se simnta mai bine. Daca ai nevoie sa vorbesti sa imi zici okey?" dupa imi da o foaie cu numarul ei de telefon . apoi ea se ridica si pleaca iar eu stau ca un prost cu ochi mari in timp ce ma uit la e plecand......"Scuze dar nu prea imi plac oameni!!" strig eu dar poate nu ma auzit..."Cum zici tu rozaliule! Dar nu toti oameni sunt la fel nu uita!!" striga si ea fara sa se intorca cu fata spre mine. "Cum zic tu blondino!!" mai gasesti si persoane de treaba in lumea asta. Zic eu ridicanduma de pe jos si plecand in cautarea unei case doar nu o sa stau toata viata mea la hotel.
"Azi nu a fost o zi atat de rea." Zic eu in timp ce ma uit la soarele care apune
Gata si capitolul asta. Scuze daca nu am scris nimic dar am fost plecat 4 zile in anglia si abia azi am venit acasa. Casa dulce casa...... . Sper ca va place cartea pana acuma ;)
