Flashlight

16. Inceputul sfarsitului.

Stiles a oprit Jeep-ul in fata unui motel vechi si murdar, ce parea parasit de ani de zile, dar nu aveau bani pentru ceva mai bun si nici alte optiuni nu prea erau zona asta de periferie. L-a lasat pe el sa se descurce cu valizele ce nu era foarte grele si ea a intrat prima in motel, unde a dat peste o receptie micuta. Avea o canapea ce fusese candva din piele dar acum era rupta in toate colturile, o masuta de cafea plina de praf pe care erau aruncate neglijent cateva reviste la fel de murdare si un birou in spatele caruia statea o doamna in varsta ce mesteca guma. Cand prezenta ei a fost simtita de catra batrana, si-a asezat mai bine ochelarii pe nas si a lasat de o parte rebusul pe care incerca sa-l rezolve. Parea foarte enervata ca a intrerupt-o.

- Cu ce pot sa te ajut? A intrebat incercand sa forteze un zambet, iar Lydia s-a cutremurat la auzul glasului ei atat de cunoscut. Ii inspira frica pentru ca parea exact o scena desprinsa dintr-un film Horror clasic. Toata viata ei a devenit un film de groaza in ultimele zile. 

- Vrem o camera, a raspuns Stiles din spatele ei pe un ton deloc politicos. A incercat sa ignore vocea din mintea ei care ii spunea sa ceara doua camere. Nu avea oricum destul curaj sa doarma singura aici.

- Vreti o camera? A repetat batrana incruntata, iar Stiles a pufnit.

- Da, ce alt motiv am avea sa intram in locul asta?

Ea l-a ignorat -sau probabil nu l-a auzit- si s-a intors, luand o cheie din spatele ei si intinzand-o apoi peste birou. Stiles a smuls cheia atat de repede si dur incat Lydia s-a temut putin ca i-a rupt si mana.

- Nu platesc tot o data, a spus si a aruncat o bacnota in fata ei. Batrana a luat-o si a continuat sa se incrunte la ei pana cand au plecat.

- Pentru un loc atat de jegos e al dracului de scump, continua el sa mormaie nervos cat urcau scarile spre etaj acolo unde se afla camera.

A deschis usa, fiind din nou prima si si-a pus imediat mana la nas, simtind in jur un miros urat care a facut-o sa vrea sa verse sandvisul mancat. S-a repezit sa deschida geamul si a tras draperiile albastre ca aerul curat sa poata intra in camera si ei sa poata cat de cat respira. Stiles a intrat si el si a lasat pe podea valizele. 

Camera era extrem de mica; avea un pat de doua persoane acoperit cu o lenjerie sangerie, un frigider si un televizor care nu par ca mai functioneaza, un dulap din lemn care a scartait imediat ce a deschis una dintre usi si o baie in care ii era frica sa intre. 

Stiles a vazut retinerea pe echipul ei atunci cand s-a asezat pe marginea patului si a oftat.

- Stiu ca nu e un loc ok, dar e doar e pentru perioada asta. Pana cand o sa..

- Pana cand o sa murim amandoi din cauza mea.

Privirea lui a devenit rece ca gheata, iar ea si-a strans palmele in poala si a refuzat sa-l priveasca. 

- Nu mai spune asta, nu o sa se intample. 

Din nou, s-a asezat pe genunchi in fata ei. Doar privind-o de jos, cu ochii lui caprui care i se pareau mai superbi ca oricare alti ochi albastri, o facea sa se inmoaie. 

- Cum poti sa fii atat de sigur? 

- Am incredere in tine.

Si ca sa isi intareasca vorbele a luat mana ei fina in a lui si a sarutat-o, mentinandu-si buzele lipite de pielea ei pana cand a vazut un mic zambet pe fata ei frumoasa. Pentru Stiles, Lydia era superba. Chiar si atunci i se parea ca e cea mai frumoasa fata pe care a cunoscut-o, desi era imbracata in haine largi, avea ochii umflati si parul ciufulit. O considera in momentul ala la fel de frumoasa ca atunci cand e machiata. 

***

Ceasul de la incheietura lui Stiles arata ca e trecut de miezul noptii cu aproape doua ore, iar Lydia nu putea sa adoarma. Se zvarcolea pe toate partile, strangand patura de pe ea in pumn si oftand la fiecare cateva minute. Stiles dormea bustean langa ea, cu buzele intre-deschise, sforaind usor si tinandu-si mainile pe pieptul care ii urca si cobora regulat cu fiecare respiratie. Doar privindu-i chipul inainte sa adoarma si-a dat seama cat de obosit este si s-a simtit prost pentru ca era asa din vina ei. Avea cearcane, abia mai putea spune o fraza fara sa faca pauze si casca des, insa el se tot ingrijora pentru ea. Chiar se dusese la receptie sa o oblige pe batrana sa faca ceva si sa incalzeasca camera mai tare decat era deja, dar nu o mai gasise acolo. Lydia era la fel de rece ca un cub de gheata si in acelasi timp corpul ii era acoperit de transpiratie. Nu putea sa se linisteasca, bataile inimii ii erau accelerate si i se parea ca aude zgomote, dar nu era sigura daca totul se intampla in capul ei sau daca intr-adevar se auzeau din afara camerei.