6) Depresia

59 3 0
                                    

Lacrimile au inceput sa imi curga incetisor pe obraji. De obicei nu plang, dar de fiecare data cand ajung la acest subiect, devin brusc sensibila.

Acele clipe nu le voi uita niciodata. Au fost mult prea dureroase. Respingerea si interiorizarea mi-au fost alaturi, dar problema era ca acum trebuia sa le retraiesc si pentru Kate, iar asta e posibil sa ma readuca la autodistrugerea mea.

I-am zis in detaliu fiecare intamplare si parca un pumnal s-ar fi rasucit in inima mea. A fost perioada mea neagra, nu am ce povesti. Sper doar sa nu ma mai intorc la ea.

O zi normala de a mea nu era prea frumoasa. Mancarea era reprezentata doar de micul dejun, in schimb apa si sangele erau la discretie pentru mine. Nu sunt vampir, dar gustul propriului sange ma atrage putin, nu stiu de ce. Lama mi-a cam fost alaturi, nu am ce comenta.

Am ajuns internata de cateva ori din cauza lipsei de mancare, iar apoi am fost batuta pe acest subiect si indopata. Dar tot ce intra in stomacul meu, iesea repede de acolo.

Chestiile astea doua nu mi-au ajuns. Disperarea pe care o simteam m-a dus si la consumul excesiv al unor pastile care nici acum nu stiu pentru ce sunt. Eu le foloseam doar pentru a ma calma, luand cam 20 deodata. Asa am reusit sa ajung ultima data in spital. 3 lucruri au cauzat o ditamai problema.

Intrebarea normala ar fi de ce, dar nu aveam un motiv pentru care sa nu o fac. Viata mea era de rahat si inca e. Tot ce ma bucur e ca am prieteni buni in jurul meu. Pe cine pacalesc, sper sa nu ajung sa tin mai mult la ei, pentru ca sigur ma vor parasi candva. Totusi e prea tarziu, deci nu pot decat sa traiesc asa in continuare.

Dupa sirul de lacrimi si doua cutii de servetele pe care nu le luasem pentru mine, dar merge, am ajuns si la finalul povestii ireale. Cred ca o sa imi iau bataie de la Kate, dar nu acum. Deja e in zadar oricum. Face ce vrea. Nu ceed ca e usor sa afle ca cea mai buna prietena a ei i-a ascuns asta.

Pot sa zic doar ca aceasta seara a esuat. Stiam ca asa se va intampla. Macar am reusit amandoua sa ne descarcam si sa aflam lucruri noi despre cealalta. Nici viata ei nu a fost prea roz, dar macar nu a apelat la niste vicii ce ii puteau aduce moartea instantanee.

Am adormit cu ursul meu destul de mare in brate si ne-am trezit a doua zi, adica peste cateva ore.

Doua ametite, cu mine eram iar in intarziere. Am mancat ceva rapid si am plecat de acasa. Normal ca suntem fete si ne-am aranjat si noi putin. Aveam haine aproximativ la fel. Am luat masina mea si am mers direct spre cladirea aia in care se intampla numai lucruri rele.

Eram in ora de fizica, cat ma enerveaza asta. Vorbeste pentru el mai mult si ne da numai tampenii la teste. Dracu m-a pus sa merg pe mate-info.

Cu chiu si vai s-a terminat si ora lui satana si am plecat spre cantina. Nu imi era prea foame, dar mi-am luat o felie de pizza si o apa minerala. Alaturi de fete am stat la masa noastra obisnuita si am inceput sa vorbim. Eram cu Izza, Kate, Avril, Demi si Merry.

Aveam privirea indreptata spre usile larg deschise ale cantinei cand il vad intrand pe Alex, nedumerit ca intotdeauna. Nu stiu dupa ce se uita in sala, dar cand imi gaseste ochii se uita fix in ei si imi zambeste. Se apropia de masa noastra si m-am emotionat putin. Recunosc, il plac putin, dar nu vreau sa arat asta. Nu stiu ce s-ar intampla daca ar afla. Tot ce vreau e sa ramanem prieteni buni in continuare.

-Buna, fetelor, ce faceti? ne intreaba el.

-Bine! Tu? intreaba Izza, ca de obicei vesela si fara griji.

Doamne cat o iubesc pe fata asta si totusi sunt geloasa pe ea. In perioada mea neagra a incercat sa ma ajute, dar nu avea cu cine sa se inteleaga.

Langa Alex apare si Mike, iubitul ei si ea cand il vede ii sare in brate si il saruta. Sunt asa draguti impreuna. Si mie imi place asa de mult sa ii tachinez, incat de multe ori eu si Izza ne transformam in lesbiene.

Ma uitam putin trist la ei, recunosc, nu am avut un iubit asa de apropiat niciodata. Am avut cam 5 pana acum, dar nu s-a terminat bine cu niciunul. Tot astept si eu unul cu care sa imi tina mai mult de o luna.

Kate si Alex mi-au vazut privirea si m-au imbratisat amandoi. Acum e mai bine.

-Alo? Luati-va o camera! le zic putin razand. Seios acum, ea era in poala lui si mititelul de jos se trezise in timpul sarutului.

Izza a zambit si cand s-a uitat in directia aceea a inceput sa rada, noi doua fiind singurele care au observat.

Demi a inceput sa ne vorbeasca despre noua ei captura, ce pot sa zic, gaseste baieti asa draguti si ajunge cu niste draci sexy.

Avril a ramas aceeasi. Relatia ei e moarta de vreo luna din cauza boului ala caruia abia pot sa ii pronunt numele, iar Merry are un crush vai si amar de capul lui. Am ajuns si eu in discutie, dar nu puteam sa le spun ca il plac pe Alex. Ar fi fost prea ciudat cu el de fata, deci am amanat de data asta.

Si pauza nu se mai termina. Vream sa plec de aici. Ma simteam ciudat si nu stiu de ce. A da, azi aveam preselectii pentru majorete. Am mai fost si in a 9-a, dar apoi am renuntat si am mers la cursuri de gimnastica, cu gandul ca o sa incerc anul asta dupa ce invat si eu ceva.

Ajunsa in acea sala de sport imensa am gasit si antrenoarea. Mi-a zambit putin, dar nu intr-un sens bun. Nu ma crede in stare de nimic. Nici eu, dar merge si asa. Nu ma intereseaza decat sa ii arat ca sunt in stare de orice imi propun si nimeni nu ma poate opri.

Am primit echipamentul pentru preselectiile ce aveau loc intr-o jumatate de ora si l-am imbracat in vestiar. Mi-am facut o coada de cal si eram gata. Costumul asta nu era genul meu, dar nu am ce comenta, lumea majoretelor nu e pentru mine. Demonstrez ceva si ma car de aici.

M-am intors in sala de sport si m-am asezat langa celelalte dive, nu pot sa le spun altfel. Pe rand acestea si-au executat numarul. Se invarteau, sareau si faceau tot felul de miscari extravagante. De data asta nu am mai fost uimita, fiindca si eu puteam sa le execut.

Cand a venit randul meu, am dat tot ce a fost mai bun din mine si am lasat antrenoarea aia ingamfata uimita. Scop atins.

La final am auzit tot publicul alcatuit din elevii liceului aplaudand, deci cred ca am fost acceptata.

Anatomia sufletuluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum