Jokester

330 27 20
                                    

Joker's point of view

Cuvintele spuse de Julie la sfârșitul primei ședințe mi se tot repetă în cap.
"Vreau să fiu ca tine.Vreau să fiu cu tine!"
Probabil că,pe vremuri,Jack ar fi încântat să audă așa ceva.Dar pe mine mă lasă rece.Nu-mi trezește nici un sentiment acolo,în piept,cum o face Harley.Dar au trecut aproape două luni,nu cred că va mai veni să mă salveze.
Poate s-a combinat cu Batbrain.
Nu,termină.Harls nu mi-ar putea face așa ceva.Dar Batsy e înalt,și musculos,și are vocea aia a lui,ca și cum ar fi mereu răgușit.Deci putem spune că este concurența.Dar eu,eu sunt musculos,plin de tatuaje și mai sunt și periculos.Și să nu uităm că-mi lipsește conștința.Și asta e bine.Mai ales pentru doamne.Le place că sunt un animal în pat!
Alarma roșie de deasupra ușii pâlpâie în semn că e timpul pentru niște ședințe cu domnișoara White.Nu cred că pot da ochii cu ea,având în vedere că am de gând să o refuz.Pe cine păcălesc?!Ador să mă joc cu sentimentele oamenilor.E unul dintre hobby-urile mele pe care le fac cel mai des.Manipulez până și gărzile are îmi păzesc ușa.Am reușit să capăt o sticlă de rom acum câteva zile.Am tras o beție pe cinste!Dar,din păcate,am fost "mustrat" de directorul de aici.Adică m-au bătut cu o bară de metal până mi-am văzut vocile în persoană.Ah,și Jack arăta la fel de hidos ca înainte.Cu părul lui maro și stilul lui enervant. Nu-mi vine să cred că,pe vremuri,credeam că ăsta e răspunsul. Eram atât de cuminte încât aveam grijă și de Harleen.Ea mereu se băga în belele.V-am mai spus că am prins-o în baie fumând cu idiotul acela de Eric?Ce mă bucur că l-am eliminat!Nu cred că am mai fost vreodată atât de încântat că voi tortura o persoană.Dar el nu era o persoană,el era cel mai nenorocit specimen de pe acest glob.După părerea mea,mai nenorocit și decât mine.Și eu,cel mai probabil când voi muri,voi ajunge în iad și voi omorî șeful infernului.Și atunci eu voi fi la conducere.O să aduc iadul pe pământ...bla bla bla...distrug lumea...bla bla bla.Bla.
Julie intră foarte veselă în celula prost luminată și îmi face energic cu mâna.Îmi dau dramatic ochii peste cap și mai verific o dată dacă nu cumva,din întâmplare,pot rupe cămașa asta de forță.E la fel de rezistentă ca și la ultima verificare.
-Ce mai faci,Jokester?
Mârâi enervat și îi aruncă o privire plină de venin.Eu,de obicei,ador poreclele,dar ale ei sunt enervamte.De fapt,ea este enervantă.Nu credeam că voi spune vreodată asta,dar am găsit o persoană mai cicălitoare ca Harley.Julie,meriți un premiu!
-Ți-am zis să nu mă mai strigi așa.Numele meu este Joker.Doar Joker.
Ea chicotește amuzată și scoate caietul pe care "ia notițe".Minte.Ea tot ce face este să deseneze inițiala noastră într-o inimioară.N-are pic de imaginație.Și de ce naiba are atitudinea asta?A fumat cumva ceva înainte să intre la consultație?Oare nu e interzis fumatul în incintă?Țin minte că Harleen se plângea de asta când era psihologul meu.I-am spus într-o zi să-și aprindă o țigară în fostul ei birou din Azilul Arkham.Am stat și am privit-o cum trage însetată fumul toxic și cum,tot el,părăsea buzele ei cărnoase.Și chiar dacă fuma,ea nu mirosea vreodată a fum și gura ei avea mereu aromă de mentă.Poate chiar este un exemplu de tocilar care încalcă regulile.Dar ea făcea asta doar pentru mine.
Îmi ridic privirea de la podea și o prind pe Julie cum se holba la mine.Cum se holba la buzele mele.
Poate vă întrebați cum de eu sunt fardat în închisioare,când port cămașă de forță 24/24.Am și eu metodele mele.Am tras niște sfori,apăsat niște butoane și PAM! am ajuns să fiu mereu aranjat.
-Îți place ce vezi,Dr. White?
Mie cu siguranță îmi place.
Jack,taci din gură.Nu-ți place.Nouă ne place doar de Harley Quinn.
Eu zic să încercăm.
Da...oare cum se simt buzele acelea minuscule pe gura mea?Oare va trezi același sentimente pe care mi le stârnește Harley?Voi mai putea s-o iubesc vreodată cu aceeași ardoare cu care o făceam la 14 ani?
-Căci mie îmi place,Dr. White.
Mă ridic de pe scaun și mă aplec peste masă.Înțelegându-mi intenția,un zâmbet pervers îi apăru pe față lui Julie și îmi urmă exemplul.Închid ochii și simt cum buzele ei acoperite cu gloss de scorțișoară se suprapun peste ale mele.Dar nimic mai mult.Nici un fluture,nici măcar un fior.Deci n-o pot iubi.N-o mai pot face.
Aud cum ușa de metal se trântește de perete și rup scârbit sărutul.N-o să mă mai uit la nenorociții de paznici care probabil mă vor "pedepsi".După o pauză de câteva secunde în care m-am uitat spre fermoarul gecii mele,îmi arunc o privire spre Julie și văd cum se uită șocată la ușă.Zici că a văzut o fantomă.
Privesc curios spre ușă și un gol uriaș mi se formează în stomac atunci când ultima persoană pe care așteptam s-o văd se abține să nu plângă.Harley Quinn a venit să mă salveze.

Damaged and Rotten #2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum