Satul, mulţi oameni, multe case, multe magazine... toate astea o încânta. Privea curioasă în toate direcţile încercând să afle cât mai multe, vruia să vadă şi să ştie tot, era precum un copil mic, nespus de curios.
Am intrat ţinându-o de cot în brutărie. Magazinul era ticsit de oameni. Ne-am îngrămădit şi noi înăuntru aşezându-ne la coadă.
De cum am intrat toţi ochii s-au aţintiţi asupra noastră sau cel puţin asupra lu Shell, care mă trăgea uşor de mână să înaintăm. Ea nu era ruşinată, nici nu se sinchisea de privirile indiscrete sau de zâmbetele perfide de pe chipurile pline de invidie a prietenilor mei, era că întodeauna, sclipitoare.
Mă prinsese strâns de mână şi dorea cu nerăbdare să guste din pâinea aburindă ce înmiresmase tot locul.
Încetul cu încetul am înaintat luând 2 pâinii fierbinţi. Shell le ţinea fericită în braţe, iar eu am plătit pâinea urmându-o spre ieşire. Afară trei băieţi, dintre care 2 amicii mei, m-au oprit întrebându-mă cum o mai duc. I-am răspuns scurt încercând să scap cât mai repede de ei, însă Daniel a insistat întrebându-mă Cine e domnisoara. Ce era să fac? Am tras-o pe Shell făcându-i loc să înainteze.
-Hei, ea e prietena mea Shell! am spus eu plictisit.
-Bună, eu sunt Daniel! i-a spus enervantul meu prieten lu Shell.
M-am bucurat totuşi că ea nu a zis nimic, doar i-a zâmbit, apoi am plecat. Mă simţeam atât de mândru, toţi prietenii mă invidiau, cred că şi eu m-aş fi invidiat.
Ne-am strecurat printre tarabe în piaţa ce colcăia de oaneni. Nici nu mi-am dat seama cum am ajuns lângă Doroti sau cum de am dat peste ea. Am văzut doar felul urât în care mă privea şi am auzit dor vorbele ei reci cu ură, parcă nici nu am fost vreodată împreună.
-Ce faci? îmi zice ea mie privindu-mă de parcă aş fi lovit-o.
-Ooo... Bună şi ţie, i-am spus pe acelaşi ton.
Shell s-a apropiat de mine şi m-a luat de mână spunându-mi calmă, nici nu o observase pe Doroti.
-Mergem? Nu-mi place îngrămădeala.
-Bună, eu sunt Doroti! zâmbeşte prefăcut...
-Pe mine mă cheamă Shell.
-Aaa.. Eşti de aici? Nu te-am mai văzut.
-Nu, nu este Doroti! E prietena mea! Las-o în pace! i-am spus el încercând să mă îndepărtez împreună cu Shell.
-Deja m-ai înlocuit! strigă Doroti atrăgând atenţia tuturor.
-Termină cu dramă, Doroti! A fost alegerea ta!
-Atât ai ţinut tu la mine! a început iar Doroti, însă nu aveam de gând să o ascult.
M-am îndepărtat cât de repede am putut lăsându-o să vorbească singură. Câtă perfiditate există în acel suflet mârşav... N-aş fi crezut niciodată că persoană care îţi jură dragoste şi îţi oferă atâtea zile pline de iubire, poate, doar, să mintă, să se prefacă, să stea cu tine până ce vă găsi ceva mai bun... Am suferit, de ce să mint? La ce bun ar fi să neg? Am suferit pentru că nu am putut vedea cât sunt de prost. Nu am putut vedea adevărul în acea mare de minciuni, cu toate că strălucea precum o stea în întuneric. Cum am putut fi atât de orb? Uneori iubim prea mult pe cineva care nu ne iubeşte deloc...
Un val de tristeţe mi-a acoperit chipul... Shell a văzut asta, ştia că-s supărat. Mă privea fără a spune ceva...
Când am ieşit din sat, afundându-ne în pădure, am simţit privirea ei, privirea ei incredibil de stăruitoare şi de îndrăzneaţă, ochii ei mă priveau probabil cu atâta compasiune, cel puţin aşa cred.... Mi-era mult prea jenă s-o privesc în ochii ei albaştri. Mână ei caldă s-a strecurat uşor pe umărul meu alunecând cu cea mai fină mişcare pe gâtul meu. Am fost foarte surprins de acea tandră mişcare. M-am trezit cu talia ei subţire blocată între braţele-mi încordate. Am cuprins-o uşor lipindu-i trupul de al meu şi o sărutam încet pe umărulăr şi pe gât, rugându-mă să nu fie o halucinaţie.
Plasa o pierdusem de mult din mână, iar, acum, priveam căzând uşor umbrelă fumurie...
Chiar nu-mi pot da seama cum de M-am oprit. M-am îndepărtat uşor de ea permiţându-i să se elibereze din strânsoarea creată. Nu a făcut-o, dar eu tot am eliberat-o. Am văzut-o ridicând umbrela şi pot să jur că am auzit-o chicotind. Altă amintire de pe drum chiar nu ştiu dacă mai am, cred că am urmat-o pur şi simplu, precum un căţeluş, păşind ameţit în urmă ei.
