Beauty and the beast-Frumoasa prizoniera

Capitolul 11 - Bestia s-a indragostit

Citea biletul de la mine. Se uita ciudat la el. Nu se misca. Nu facea nimic. Nu stiam ce zic, bine ce sa fac. Incepe sa stranga foaia in mana. Materialul se rupe intre degetele lui. Ochii lui devin ciudati. Culoarea lor albastra, calma turbeaza capatand nuante metalice de rugina. Piepea din jurul ochilor se increteste puternic. Incep sa ii iasa coltii. Avea o privire necunoascuta mie. Una ucigasa. Una plina de ura. Doamne ce am facut?

Nu trebuia sa ii spun. Nu trebuia! Nu trebuia! Ce ma fac! Nu vreau sa ii fac rau! Il vreau inapoi pe stapanul meu dulce. Nu imi e frica de el. Imi e frica de ce va face la nervi. Nu vreau sa faca ceva ce va regreta. Arata a ceva. Ceva ce nu poate controla. Incep sa aud urlete sfasietoare. Si un marait. Se indreapta spre dulap. Il darama jos. Ia biroul il ridica si il arunca pe jos. Se sfarama in sute de bucatele. Ma sperie tot mai tare. S-a intors cu spatele la mine.

 Am facut cel mai normal lucru care il puteam gandi. Am fugit spre el si l-am luat in brate. Ii simt muschii incordati, mult mai tari, corpul lui este mai fierbinte, arde. Aud un marait. Il strang si mai tare. Mainile mele mici abia ii cuprindeau spatele. Eram slabita. Il tineam in brate cu toate forta mea. Simt cum muschii lui se relaxeaza. Devin mai mici, devin normali. Caldurea corpului lui se stabilizeaza. Ma afund si mai tare in imbratisare. Simt cum se intoarce si se uita la mine. Avea din nou acei ochii. Avea acei ochii albastri. Apoi i-am auzit vocea. Era dulce, si plina de grija, si de vinovatie. Era vocea pe care o iubeam atat de mult.

-Iarta-ma frumoasa mea. Nu am vrut. Mi-am pierdut controlul. Sunt ingrozitor. Sunt un monstru. Imi pare atat de rau. Nu am observat. Crede-am ca totul e bine acum. Te inteleg daca nu vrei sa ma mai vezi. Si te voi lasa...

Nu l-am lasat sa termine. M-am aruncat in bratele sale si l-am facut sa taca. Nu vreau sa plec de langa el. Il iubesc. Si nu vreau sa plec de langa el. Nu as pleca niciodata. Acum el e centrul universului meu. SI el e cel ca ma ajutat sa trec peste. Si am trecut in mare parte. Si stiu ca daca el sta langa mine voi fi bine. Si imi voi recupera vocea. Trebuie sa o recapat. Trebuie sa-i spun ca il iubesc. Vreau sa ii raspund si sa ii spun tot ce simt. Vreau sa imi destainui intreaga furtuna din inauntrul meu. Ma ia in brate si ma duce pe canapea. Se aseaza in dreapta mea si ma saruta usor pe obraz.

-Sti frumoaso? Ma gandeam... Camera asta pare ca o inchisoare, si e distrusa deja. Ce ai zice sa mergem in vechea ta camera?

Ma uitam la el. Imi era frica. Aici ma simteam mai protejata. Insa are dreptate. Nu stiu cat voi mai putea rezista aici. Frica. Spaima. Groaza. Sentimente multiple imi patrund corpul. Simt cum sangele o ia la goana. Celule imi vibreaza puternic, iar eu tremur. Ma strange puternic in brate. Ma saruta pe cap si imi sopteste cald la ureche.

-Stai calma frumoasa mea. Nu mergi singura. O sa vin si eu cu tine acolo. Si ti-o aduc pe Elena. Va fi in permanenta langa tine. Si cand nu sunt eu acolo il pun pe Damon. O sa fi in siguranta. Nu te las singura. Nu te mai las. Pentru nimic in lume.

Ma simt bine in bratele lui. Il strang si mai tare. Apoi ma asez cu capul in poala lui. Mainile lui se plimba prin suvitele mele. Stau asa pana cand simt cum bratele lui puternice ma ridica. Sta in picioare tinandu-ma pe mine in brate. Deschide usa biroului distrus si ma scoate afara. In cateva secunde suntem in fata usi mari de metal. O deschide iar eu intru in camera. In aceea camera. Sunt inca in bratele lui. Se aseaza in pat. Ne asezam in pat. Pieptul lui e atat de tare, solid, protectiv. Adorm invaluita de mireasma lui.

                                                                                ***

Stau cu fata la geam. In mana am eternul meu pahar, iar in el sta asezat lichisul rosiatic. Il mai gust o data. Buzele mele ating marginea paharului iar lichidul imi imbie simturile. Elena e in pat. A adormit. Acum pare linistita. Mult mai linistita. Intr-un timp atat de scurt relatia noastra s-a schimbat atat de mult. Intr-un timp atat de scurt toate s-au schimbat atat de mult.