Un nou început

Capitolul 11

Incercam sa îmi plănuiesc viitorul. Singura în casa îmi era mult prea greu sa stau asa ca m-am gândit la Amanda care voia și ea sa scape de ai ei.. Asa ca am sunat-o:

   - Amanda, am o întrebare.
   -  Zii fetito!
   - Dacă ai găsii vreodată un loc în care sa te muti, te-ai muta?
   -  Logic ca da.. Nici nu as sta pe gânduri.. As accepta în a doua secunda..
   - Mhm.. Ma bucur sa aud asta,deoarece de mâine te vei muta la mine și vom locuii singure.
   - Deci nu cred, spune mirata și îmi închide telefonul.

Ma bucuram extrem de mult pentru ce avea sa se întâmple cu viata mea. Cred ca asta era cadoul mamei de ziua mea.. Ziua s-a încheiat foarte repede, cred ca eram mult prea obosita asa ca m-am culcat devreme.

În dimineața următoare lumina puternica ce bătea în fata mea și telefonul care suna încontinuu m-au trezit.. Pun mana pe telefon nervoasa și răspund :

   - Ce vrei? *nervoasa*
   - Oho, cineva s-a trezit cu fața la cearșaf.. Te am sunat doar sa îți zic "la mulți ani".
  - Oh.. Scuze.. Doar ca mai voiam sa dorm. Mulțumesc din suflet.

În scurt timp întra și mama pe ușa cu micul dejun.

   - La mulți ani fetița mea.
   -  Mulțumesc mult mamă.
   - Pregătește-te.. Am o surpriza pentru tine..
* Ma gândeam la ce ar fi putut mama sa îmi facă cadou*

În maxim 30 de minute am fost îmbrăcată și am coborât jos la mama.. Sufrageria era plina de geamantane.. Deci ea chiar pleca.

   - Închide ochii și vino după mine.

Am închis ochii și am urmat-o pe mama. Mi-am dat seama ca am ieșit afara când razele soarelui din nou îmi ardeau fața iar frigul ma cuprindea oarecum..

  -  Poți deschide ochii.

În fata mea se afla EA.. Cea pe care o așteptam de multa vreme, cea la care visam de ani. În fața mea se afla Yamaha R6 negru mat. Era tot ce îmi puteam dorii vreodată.

   -  Deci nu cred.. Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc..

Nici nu am mai stat pe gânduri și m-am dus sa o ating, sa o privesc.. Simțeam doar ca asta puteam face.. Doar sa o privesc.. În scurt timp m-am așezat pe sa, am dat drumul motorului doar pentru a-l asculta, după care am băgat în viteza.. Acceleram câte puțin în timp ce lasam ușor ambreajul. Mi se părea atât de ușor. Totuși credeam ca visez, ca era imposibil ca mama sa îmi ia motorul.. Ea care nu era de acord cu asta și credea ca era moarte curata.. Nu îmi venea sa cred.Mi-am luat la revedere de la mama multumindu-i iar, și am plecat spre Amanda.. Ea locuia la 10 minute de mine. Cu toate ca trebuia sa fac maxim 5 minute până la ea cu motorul eu m-am dus la ea în 25 de minute. Îmi făcea placere sa aud motorul. .