Capitolul 15: Inima lui de aur
Nu ştia unde era. Tot ceea ce-şi putea da seama era că stătea într-un coridor întunecat, lumina lunii venind printre ferestrele mari, dându-i o şansă ca să vadă pe unde mergea. Muzică zgomotoasă şi râsete puteau fi auzite în timp ce se apropia de uşile mari la sfârşitul coridorului.
Putea simţi fericirea prezentă în spatele uşilor. O viaţă fără griji. O viaţă fără vină. O viaţă fără morţi, suferind şi cel mai important dintre toate... O viaţă fără diavoli. Râvnea după asta. Şi-o dorea. Avea nevoie de libertatea ei.
Când a ajuns în final la uşi, nu a ezitat nici o secundă încercând să-şi înfăşoare mâinile delicate peste mânerul mare al uşii, dar chiar înainte să poată, uşile s-au deschis şi a fost invitată înăuntru de nişte bărbaţi înalţi, care purtau costume de modă veche.
"Domnişoară Fairchild te aşteptam." unul dintre ei a dat din cap.
Le-a mulţumit, intrând cu grijă înăuntru.
Lumina îi strălucea în ochii ei căprui, cauzată de candelabrele mari care luminau sala de bal, dând oamenilor dinăuntru o strălucire magică. Ea a respirat adânc.
Purta o rochie frumoasă, lungă şi aurie care se termina cu perle argintii. Părul ei lung îi ajungea până la umeri, şi tocmai ce a observat că purta un lănţişor auriu în jurul gâtului ei alb.
Acolo erau oameni împrăştiaţi în toate părţile, fiecare în propriul grup, vorbind despre Dumnezeu cine ştie ce. Toţi o întâmpinau cu "Domnişoară Fairchild" şi cum ea o femeie politicoasă îi salută înapoi. Chiar dacă le spunea doar "mă bucur să te cunosc" pentru că nu cunoştea pe nimeni.
Privirea i-a căzut pe ringul de dans. Multe cupluri dansau un vals frumos în timp ce alţii doar stăteau pe lângă ei, privindu-i în timp ce jucau un joc al dragostei. Femeile zburau peste ringul de dans ca nişte lebede graţioase, în timp ce bărbaţii le ghidau ca nişte lei adevăraţi. Muzica cauzată de formaţia de modă veche, suna ca raiul şi se potrivea perfect cu dansul. Erau zâmbete pe feţele tuturor, deci da, puteai spune că toată lumea se distra.
În timp ce se uita peste tot, a mers încet spre ringul de dans, alăturându-se privitorilor.
Se uita cu grijă la cupluri. Frumuseţea lor era fascinantă. Nici o grijă, nici un rid, nici un defect nu le acoperea feţele. Au fost atinşi de mâinile lui Dumnezeu. Fiecare din camera asta era o bucată adevărată de artă.
Ea se simţea ca şi cum nu aparţinea locului. Nu era frumoasă. Nu era deşteaptă. Nu era iubită. În opinia ei era doar un nimic.
"Nu am crezut niciodată că voi vedea definiţia frumuseţii cu proprii ochi. Sper că nu sunt păcălit."
Cuvintele au fost vorbite de o voce caldă şi plină cu bunătate. O voce care putea să vină doar de la un înger, care stătea chiar în spatele ei.
S-a întors ca să se uite la înger, fiind întâlnită de cea mai frumoasă persoană pe care a văzut-o vreodată.
Acolo, stătea un bărbat înalt, cu muşchi, care purta un costum frumos. Ochii lui ciocolatii s-au uitat în ai ei în timp ce se priveau. Barba îi acoperea bărbia, şi avea păr întunecat spre negru. Să nu uităm şi maxilarul frumos pe care-l avea, care îl făcea să arate chiar şi mai perfect.
"Deci zvonurile sunt adevărate, chiar eşti o adevărată capodoperă." îngerul din faţa ei a vorbit.
"Eu....?" a întrebat şocată.
CITEȘTI
The Beast {Harry Styles/Vampire Fanfic} |Romanian|
Fanfiction***ATENŢIE: Această poveste conține scene VIOLENTE şi SEXUALE*** Toate drepturile rezervate autoarei: WhisperOfDreams (c) Rose ştia că lumea asta era plină de mistere, plină de mistere, mistere gata să fie descoperite. Mereu visa la o...