Heart in flames

Capitolul 2: Prevestirea

  "-Imi pare rau sa va anunt, insa pasaportul domnului Bulut a expirat acum o saptamana. ", ne anunta domnul in costum negru, inchizand pasaportul lui Bulut.

Ma crispez vizibil, uitandu-ma cu subinteles spre Bulut, care ia cuvantul:

"-Multumim, o sa se rezolve. " spune sotul meu, zambindu-i respectuos barbatului ce-i inmaneaza cele trei pasapoarte.
"-Nu mai plecam ? " intreaba matait Ozan, scuturandu-mi mana.

Ma uit spre fiul meu nerabdator, poftindu-l sa mearga. O sa ratam avionul ...

"-Ce facem acum ? " il intreb pe Bulut, care aseza valizele inapoi in portbagajul masinii noastre.
"-Nu te agita, draga, o sa rezolvam cu pasaportul meu si voi cumpara alte bilete. " imi raspunde el calm, insa stiam ca are destule pe cap, mai ales ca a platit deja biletele, iar acum trebuie altele.

Ii zambesc, iar el ma saruta afectuos pe frunte, deschizandu-mi portiera.

Ne indreptam inapoi spre casa, Ozan bosumflandu-se si facand scandal legat de plecarea noastra care se anulase brusc.

"-Fiule, rezolvam treaba cu pasaportul si vom pleca. " ii raspunde Bulut, incercand sa fie atent la drum.

Ajunsi acasa, las valizele la usa, sperand ca Bulut sa rezolve cat mai repede treaba cu pasaportul lui. Era trecut de ora 14:30, iar Ozan era inca plin de energie.

"-Puiule, nu vrei sa ne odihnim ? " il intreb bland, mangaindu-l pe parul sau moale.
"-Nu, Hasret a spus ca-mi va aduce lapte ! " imi replica, sarind pe canapea dintr-o parte in alta.

Surad, cand bona deja incaruntita isi face aparitia cu un pahar de lapte.

"-Uite, Ozan. " spune usor, luandu-l de manuta.
"-Acum, mergi la somn. " ii zic, sarutandu-l pe obraz.

Dna. Hasret si Ozan urcau scarile spre camera copilului, eu lasandu-ma sa cad lata pe canapea, inchizand pentru cateva
secunde ochii.
Nu trece mult, caci simt niste buze calde pe umarul meu gol, eu deschid ochii, intalnind privirea sotului meu.

"-Trebuie sa-ti spun ceva, Lara. " incepe Bulut, iar eu ma salt in capul oaselor.
"-S-a intamplat ceva ? " intreb oarecum panicata.
"-Nu, doar ca ... Astazi vor trece parintii mei la cina. " ma anunta, iar eu il privesc sceptica, simtind deja gustul amar de-alungul gatului.

"-Lara ? " intreaba iar Bulut, strigandu-ma pe nume.
"-Aah ... Bine. " ii zic si zambesc fals.
"-Scumpo ... " vrea sa incepea, dar il intrerup.
"-O sa ma descurc, o sa fie bine. "

Imi zambeste larg, tragandu-ma la pieptul lui.

"-Asta-i sotia mea minunata ! " imi zice, sarutandu-ma, iar eu rad.
"-Te iubesc. " soptesc, cuibarindu-ma in bratele sale.
"-Si eu. "

Imediat ce Bulut pleaca in oras sa rezolve treaba cu pasaportul, ma apuc sa gatesc, chiar imi place sa gatesc ! Orele trec, eu petrecandu-le in bucatarie pana seara cand socrii mei erau gata sa ajunga.
Imi sterg mainile uleioase, asezand si ultimul platou cu mancare pe masa.

Merg rapid in dormitor, facand un dus si imbracandu-ma, pregatindu-ma pentru venirea socrilor mei pe care sa fiu sincera, nu-i asteptam asa nerabdatoare. Avem o relatie mai ... complicata.

Eram pierduta in ganduri, cand aud soneria de jos. Ies din dormitor, coborand in sufragerie unde socrii mei erau deja.

"-Bine ati venit ! " le spun zambitoare, iar socrul meu se uita impartial inspre mine.
"-Bine v-am gasit, Lara. " raspunde dna. Peride, soacra mea.
"-Ozan, dragule, coboara. " strig eu, in cateva secunde facandu-si aparitia si fiul meu.

"-Dragul bunicii ! " sare soacra mea entuziasmata, imbratisandu-si nepotul.
"-Luati loc, dle. Abdulah. " imi poftesc sotul, conducandu-l spre masa lunga amenajata chiar de mine.

Se asaza lejer in capul mesei, privind tot ce era pe ea.

"-Lara ? " o aud pe dna. Peride.
"-Spuneti ! "
"-Ce-i dai copilului asta sa manance ? " ma intreaba, iar eu imi maresc ochii putin deranjata de intrebare.
"-Poftim ? " aleg sa intreb totusi respectuoasa.
"-E asa slab ... " ofteaza, facandu-ma sa-mi dau ochii peste cap, chiar daca era lipsit de politete.
"-Mananca, doamna. " raspund sec.
"-Ar trebui sa vii mai des sa stai la bunica. " il vrajeste mieroasa pe Ozan.

Chiar cand vreau sa deschid gura pentru a-i replica soacrei mele care incearca subtil sa-mi fure copilul, intra Bulut pe usa, sarutand respectuos mana mamei sale.

"-Dragule, mi-a fost frica pentru tine. " incepe mama lui, iar eu oftez.
"-De ce, mama ? " intreaba Bulut, razand scurt.
"-Am avut un sentiment la stomac toata ziua, iar cand am auzit de pasaport mai sa fac cu inima. "
"-Doamne, mama ! Ia loc si nu te mai agita. " ii zice sotul meu, uitandu-se la mine.
"-Hasret, aduci apa, te rog ? " ii spui eu doicii.
"-Desigur, doamna. "

Cina incepuse normal, linistea fiind sparta de vocea grava a domnului Abdulah.

"-Foarte buna mancarea ! "
"-Lara a facut-o. " raspunde Bulut mandru.
"-Parca ai pus prea multa sare, draga. Nu e bine pentru copil ! " ma ataca soacra mea, eu incepand sa fierb de nervi, dar
aleg sa zambesc cat de fals am putut.

"-Ai rezolvat cu pasaportul ? " intreaba socrul meu, stergandu-si mainile cu servetelul.
"-Desigur, vom pleca maine. "
"-Eu zic sa nu mai plecati, fiule ! " incepe dna. Peride.
"-De ce ? " imi fac curaj sa intreb.
"-Pentru ca e un semn rau ! Trebuia sa te prinzi de cand ati intalnit problema cu pasaportul. " imi spune acra soacra mea,
eu incruntandu-ma.
"-Merg sa aduc desertul, ma scuzati. " zic si ma ridic.

Ajunsa in bucatarie, imi sprijin mainile de blat, oftand. Se ia de mine din orice ! Puneam linguritele in farfuriile aurii, cand soacra mea vine tantosa spre mine.

"-Lara ... "
"-Va ascult, dna. Peride. " spun, dar nici nu o privesc.
"-Opreste chiar acum vacanta asta inutila, e de rau ! "
"-Va rog, incetati, o sa fie bine. "
"-De ce il expui si pe Ozan asa ? Nu vezi ce slab e, sigur ai grija de copil ? " spune si eu scap o lingurita, enervandu-ma.
"-Nu vreau sa ne certam. " zic dura, fixand-o cu privirea.
"-Poate ar trebui sa stea la noi o vreme. "
"-Poate ar trebui sa va vedeti de treaba dumnevoastra, eu nu v-am spus cum sa va cresteti copilul ! Atatia ani am putut
avea grija de el, pot si de acum. Asa ca va rog sa nu va luati de copilul meu. " zic, saturandu-ma sa-i tot dau apa la
moara intr-un mod galant.

"-Rapid de mai aprinzi, dar tot nu bagi la cap ! " imi spune, vazand ca are chef de cearta.
"-V-am rugat frumos sa incheiati subiectul. Nu va mai bagati nasul pe unde nu va fierbe oala ! E familia mea. Acum, ma scuzati, trebuie servit desertul. "

Plec, lasand-o pe soacra mea sa mormaie singura, probabil blestemandu-ma ca nora. Mereu a fost asa, dar de data asta nu am mai suportat. E mama, o inteleg, isi face griji, dar e dreptul meu sa am o viata.

Dupa seara tensionata in "familie", am dormit asteptand ca maine sa plecam in vacanta pe care o asteptam cu atat entuziasm.

"-Puteti trece. " ne spune domnul de ieri, dupa ce pasapoartele se arata a fi in regula.

Ne ocupam locurile in avion, Bulut inchizandu-i centura lui Ozan. Coasta de Azur, venim !