Heart in flames

Capitolul 9: Un strop de fericire

  Chiar atunci, telefonul Larei suna, ea raspunzand imediat:
"-Da, Aras"
In cateva secunde, Lara facu ochii mari, lasand telefonul in jos, privind in gol, buzele rotunjindu-se intr-un "O".
Peride si Nur o priveau crezand-o nebuna.
"-L-a gasit!", rosti ea.

"-L-a gasit ! " repeta Lara, simtind o bucurie ce-i invaluie sufletul.

Entuziasmata si plina de speranta, inchide telefonul, fiind gata sa mearga si sa vorbeasca cu Aras.
"-Stai, Lara ! " o opreste dna. Peride, Lara intorcandu-se si privindu-si soacra cu dispret.
"-Mi-a gasit nepotul ? " intreaba, simtindu-se o caldura inexplicabila in vocea ei.
"-Da ! Si nu datorita dvs. ! Ne vedem la tribunal. " spune aceasta, iesind in graba pe usa.

Zambind incontrolabil, Lara intra in casa lui Mehmet, unde Aras era in picioare, fixandu-si privirea pe femeia ce se
indrepta cu repeziciune spre el, luandu-l prin surprindere cu o imbratisare spontana, care ii oferi o caldura pe care nu
o mai simtise de mult timp.

"-Multumesc mult, Aras ! " ii spune din imbratisare, inauntrul lui Aras ceva dezghetandu-se, aruindu-si buzele intr-un
zambet sincer pe la spatele Larei.
"-Ti-am promis, m-am tinut de promisiune. Mai am ceva pentru tine. " spune, departandu-se de ea si dandu-i un biletel in
mana.
"-Ce e asta ? " intreaba Lara, privind nedumerita bucatica de hartie din mana ei.
"-Numarul de telefon al familiei unde e Ozan. O sa sun si-o sa le spun sa ti-l dea pe el. "

La auzul vorbelor lui Aras, respiratia Larei se opri, nevenindu-i sa creada ce tocmai i se intampla ... Chiar isi gasise
fiul !

"-Aras ... Nici nu stii cat iti multumesc ! " ii spuse ea, zambindu-i calduros pentru prima data.
"-Nu e nevoie, ti-am promis. " raspunde Aras hotarat, punand mana pe telefon.

Aras incepu a vorbi in franceza, minutele in care acesta vorbi cu familia despre detaliile aducerii lui Ozan fiind ore
pentru Lara.

"-Poftim. " ii zice Aras, dandu-i telefonul la ureche.
"-Mami ? " auzise Lara in ureche, inima ei luand-o la goana.
"-Ozan, puiule ? " intreaba aceasta, neputand sa-si stapaneasca vocea care-i tremura din cauza emotiilor.
"-Mami, mi-e dor de tine." spuse Ozan, vocea puiului ei dandu-i fiori de fericire in tot corpul.
"-Si mie de tine, scumpule. Esti bine, cum esti ? " intreaba ea ingrijorata, lacrimile incepand sa se rostogoleasca pe obrajii ei rosiatici ... lacrimi de fericire.
"-Sunt bine, familia e foarte draguta, stiu putina turca. Plangi, mami ? "
"-Plang de fericire, puiule. Mi-e foarte dor de tine, iubitule ! " spune Lara, suspinand.
"-Si mie, mami ! Tata ce face ? " intreaba copilul, iar Lara se blocheaza, punandu-si mana la gura.

"-Ozan, sa fii cuminte, puiule, da ? " ii spune ea, tragandu-si nasul. Cum putea sa-i spuna unui copil ca tatal lui nu mai e ?
"-Da, mami. Abia astept sa ajung acasa. " rosteste vocea inocenta.
"-O sa ajungi cu bine, scumpule. Haide, sa fii cuminte ! Te iubesc, dragule. "
"-Si eu, mami ! " incheie Ozan conversatia, Lara indreptand telefonul spre Aras.

"-Esti bine ? " intreaba acesta, privind-o cu compasiune.
"-Nu sunt ... Cum ar trebui sa-i explic unui copil de 5 ani ca tatal lui nu mai e ?! " striga ea, trecandu-si in disperare mana prin par.
"-Nu te gandi la asta, Ozan e bine, sunteti amandoi acum. "
"-Asta e tot ce ma intereseaza acum. Multumesc pentru tot, Aras ! " ii spune Lara, zambindu-i.
"-Nu ai de ce. " raspunde el, admirandu-i zambetul ei perfect.

Aras pleca, Lara gandindu-se la ce va face in instanta cu soacra ei, la cum Ozan va fi adus de catre familia la care a stat, mii de emotii cuprinzand-o. Mehmet intra, Lara zambind fericita.

"-L-a gasit, am vorbit cu fiul meu, Mehmet ! " spune ea rapid, ochii ei stralucind de fericire.
"-Asta e minunat, ma bucur mult, Lara ! Cum te simti ? " intreaba, asezandu-se amandoi pe canapea.
"-Habar nu am ... Sentimentele imi sunt amestecate. Sunt fericita ca l-am gasit pe Ozan, dar trista ca va trebui sa-i explic ce s-a intamplat ... Ca va trai fara tata. " se destinde ea in fata psihologului, lasand pierduta privirea in jos.
"-Eu o sa fiu aici sa te ajut, bine ? Nu vei fi singura. " ii spune el, frecand-o pe umar in mod amical.
"-Multumesc, Mehmet ! M-ai ajutat si inca ma ajuti mult, iti sunt recunoscatoare. " spune Lara, zambindu-i plina de recunostinta si gandindu-se ca Mehmet ii este un prieten de nadejde.