Heart in flames

Capitolul 3:FERICIRE...spulberata

  Ne ocupam locurile in avion, Bulut inchizandu-i centura lui Ozan. Coasta de Azur, venim !

Avionul decoleaza usor usor de la sol, senzatia placandu-mi la nebunie.

Priveam linistita pe hublou cum ne distantam de sol, dar linistea fu sparta de strigatul de bucurie al lui Ozan:
"-Uraaaaa, mergem pe Coasta de Ozur"
Bulut surase, iar eu zambesc la auzirea acestora:
"-Se numeste Coasta de Azur", il corecteaza Bulut.

In cateva ore, ajungem la destinatie, coborand din avion si fiind preluati de o masina a hotelului in care urma sa fim cazati.
"-Anne, si n-o sa ne plictisim la hotel?" , intreba copilareste Ozan.
"-Nu vom sta in hotel, fiule, doar ne vom odihni putin si apoi ne vom plimba", ii raspund eu zambindu-i.

Un usier ne deschide portierele, un altul luandu-ne bagajele, iar altul dandu-ne cartela pentru camera. Mergem la lift, acolo unde urcam pana la etajul 10, unde ne era rezervat apartamentul.

Deschidem usa, cu ajutorul cartelei, intrand intr-un apartament spatios, alcatuit dintr-o camera de zi spatioasa, un dormitor, un balcon amenajat cu multe flori colorate si o toaleta.

Ne-am odihnit cateva ore, caci zborul ne facu sa fim obositi.

M-am trezit prima, uitandu-ma la ceas si vazand ca era ora 17. Intru in baia micuta, dar cocheta si fac un dus rapid, folosind gelul meu de dus preferat, cel cu aroma de mango. Apa calda curgea pe corpul meu, in timp ce-mi aplicam o masca de par. Termin rapid dusul, schimbandu-ma intr-o rochita alba, lejera si incaltand o pereche de sandale rosii. Imi infasor parul cu un prosop, stergandu-l bine, iar apoi merg in camera de zi, acolo unde pornesc feonul, sperand sa nu ii trezesc pe Bulut si Ozan.

In timp ce imi uscam parul, simt cum niste maini ferme si puternice ma prind de talie, sarutandu-ma pe gat:
"-Sotia mea cu miros de trandafiri...", imi zise Bulut zambindu-mi.
Ii zambesc fericita, dupa care intreb:
"-Ozan doarme?" , terminand sa imi usuc parul, pe care il prind intr-un coc lejer.

"-Sunt aici", rasare prichindelul vesel.
Il iau in brate, pupandu-l:
"-Anneee, ma gaaadili, lasa-maaa jos", radea Ozan.
"-Sa te mananc tot", il gadilam noi.

Bulut radea si el de pe margine, facandu-ne poze.

"-M-am pliiictisiiit...", imi zise Ozan dandu-se jos din bratele mele.

"-Am intocmit o lista cu obiectivele turistice pe care le putem vizita", zic eu scotocind prin valiza.
"-Dar parcuri nu suunt? Hasret ma duce in parc" , zise dezamagit Ozan.
"-Fiule, abia am ajuns, ne vom plimba si vei merge si in parc", surase Bulut.

Ne pregatim cu totii pentru iesit, iar apoi plecam din camera, eu incuind-o cu cartela.
Ozan o ia inainte spre lift, fugind bucuros si apasand pe buton.

"-Usor, fiule, sa nu se strice", ii zic eu din urma.
Vazand ca nu apare in timpul estimat de el, Ozan o zbugheste pe scari, alergand:
"-Va asteeept jooosss, eu ajung primuuul", spunea coborand pe treptele din marmura, acoperite de un covor rosu.

Ca niste parinti linistiti, eu si Bulut luam liftul, Bulut apasand pe butonul ce avea sa ne duca la parter.
"-Mi-ai daruit ce e mai frumos...Ozan al nostru", spuse el mangaindu-ma pe obraz, profitand de momentul in care eram singuri.
Ii zambesc, mangaindu-l pe mana, ajungand imediat la parter.

"-Nu a aparut inca", zic putin ingrijorata.
"-Ia uite-l", spuse Bulut privindu-l pe Ozan cum alerga scarile in mare graba.

"-Nu mai cobor scarile astea, sunt preeaaa multe", se vaicari Ozan.
"-Asa, acum da manuta", ii zice Bulut fiind mandru ca-i este tata.

Refuzam sa mergem cu masina, plimbandu-ne pe jos. Strazile miroseau a flori si a fructe, iar fericirea ni se citea pe chipuri.
Ozan alerga nerabdator, bucurandu-se de timpul petrecut cu noi.