Cu o mamă instabilă când vine vorba de locuri de muncă, Venus nu are șansa de a avea parte de o viață normală fiind mai mereu pe drumuri. Până acum, când întâlnește bărbatul ce urmează să îi dea lumea peste cap. Max, un bărbat model, director al lic...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
E dimineață și nu pot spune decât că e partea cea mai rea a zilei. Mi-e foarte greu să mă despart de pat fiindcă e atât de cald și bine în el, dar tot o fac, doar ca să opresc alarma aia nenorocită care urlă ca nebuna în fiecare zi. Ca de obicei, mă duc leneșă până la baie pentru a face un duș scurt, apoi mă schimb din pijamalele mele turcoaz și cobor la micul dejun. Azi, fiindcă e prima mea zi la un liceu nou, am ales sa port blugii mei clasici negri cu o bluza albă cu bretele, bocancii clasici asortați cu nelipsita geacă de piele. Părul, l-am lasat pe spate fiind ondulat natural. Drumul a fost relativ scurt când ai căștile în urechi. Ajunsă în fața clădirii câțiva elevi care stăteau de vorbă la intrare au început să se holbeze ciudat la mine. Am pășit confidentă înainte fiind urmată de fluierături și porecle ce-mi provocau repulsie.
Dulapul era la etajul întâi așa că a fost nevoie să ocolesc multe priviri, inclusiv cea a lui Max Am găsit cărțile așezate frumos în dulap, pregătite pentru prima oră, dar am închis instant dulapul la auzul unei voci. Un scurt țipăt s-a auzit pe hol atrăgându-mi atenția; o biată fată cam de aceeași vârstă cu mine era agresată de câțiva băieți, posibil din ultimul an. Am fugit spre ei cu gândul că o pot ajuta sau voi face cea mai mare greșeală. Merita încercat.
-Nu așa te comporți cu o fată dragule. Am spus trecând în fața ei încet. Nu te-a învățat mă-ta că nu e frumos să lovești o fată? Am continuat dându-i o palmă tipului ce o ținea de păr. Am privit atentă la fiecare mișcare analizând. Era înfuriat, dar se gândea la ceva, nu tocmai decent. Mi-am înghițit nodul din gât făcându-mi curaj, apoi prinzându-l de mâna cu care o ținea pe fată. Neprevăzând mișcarea, am ajuns lipită de dulap de către un dement. Zâmbetul arogant al tipului îmi provoca greață, dar nu mai mult decât faptul că mâinile lui umblau nestingherit pe corpul eu.
- Of..Sărăcuța de tine. Nu ți-a spus mama să nu te pui cu băieții răi? Mi-a șoptit provocându-mi sute de fiori.
- Băiat rău zici? Am spus râzând isteric, apoi schimbând rapid starea de spirit, profitând de secunda de confuzie și lovindu-l între picioare cu genunchiul.
-Donișoară Venus, observ că doriți probleme. Am tresărit înghețând pe loc la auzul vocii lui Max. Sau? Ai ceva lucru de făcut cu Angel? A continuat dându-și ochii peste cap.
-Angel s-a luat de mine din nou și Venus a vrut doar să mă ajute. A spus rapid eleva ce stătea pe jos privind toată șcena.
-Irene, mulțumesc de luminare. Angel, vrei încă un advertisment?
-Să vă văd. A răspuns dementul rânjind apoi încercând să mă lovească.
-În locul tău nu aș face asta, am spus privind cum îsi ridică mâna de pe lângă corp. Nu am apucat să fac nimic că mâna lui Max îmi prinde încheietura trăgându-mă protector în spatele său. Pumnul lui Angel se apropie amenințător de director, dar acesta acționează mai repede punându-l la pământ.
-De ce o aperi, Max? Ești îndrăgostit de ea? Și-o trage mai bine decât sor-mea? Crezi că nu știu? A strigat de la sol Angel încercând să scape de stânsoare.
-Scârbă! Ești nebun! Drăcie! Am țipat lovindu-l în abdomen cu putere.
-Damien! Scoate-le pe Venus și Irene de aici până termin cu Angel. Se pare că nu prea are chef să se lase de legale prea repede.
Luată pe sus de tipul chemat de Max, am ieșit în curtea liceului ajungând la un stejar, unde sunt lăsată la sol.
-Miss. Eroină, ce aveai de gând să faci daca fratele meu nu apărea la țanc? M-a luat peste picior Damien.
-Frate? Drace, m-ai băgat în ceață. Am spus lipindu-mi mâinile de cap.
Irene intervine în conversație văzându-mă extrem de confuză, chiar dacă totul era complet logic.
-Damien și directorul Max sunt frați. Doar că nu toată lumea știe de asta. Dacă s-ar știi atunci ar putea avea probleme, așa că preferă să rămână sub forma de "cățelușul directorului". Aceasta râde văzând încruntătura tipului.
-Încă o întrebare. Cine dracu e dementu ăla..Angel? Am întrebat încercând să lămuresc situația în care mă aflam.
-Angel Ross, dementul, drogatul și curvarul liceului. Îl urăște pe Max din cauza surorii sale. Mina s-a culcat cu Max doar pentru a-i provoca belele. În club, era beat, a profitat de el și Angel crede că, curva de soră-sa e nevinovată. Îmi explică Irene de parcă e ceva profesoară sătulă de predat.
-Drăcie, ciudată treaba. Și cu mine ce treabă avea, mă rog? Am continuat legând piesele cap la cap.
- Angel crede că Max și-a găsit iar o jucărie, adică tu, și e cu ochii pe el de când toată lumea a aflat că ești nouă. Speră să poată să-și "răzbune" sora mai mică. Continuă Damien privind încruntat peste umărul meu.
M-am întors din pură curiozitate în spate apoi mi-am pus mâna la gură. Ochiul directorului era roșu, iar pumnul și buza erau sângerând. Am înaintat privind atent fiecare colțisor apoi am scos din rucsac mini trusa mea medicală. Fără a ami cere acordul am început să dezinfectez rănile una câte una.
-De ce? Am întrebat privind la pumnul ce sângera. De ce ai intervenit să mă scoți din belea?
- Angel e delicventul liceul, Damien cred că ți-a spus povestea. A spus neprivindu-mă, de parcă mă urăște. Nu trebuie să mai explic de două ori. A spus apoi retrăgându-și mâna rapid și trecând pe lângă mine dezinteresat.
Mi-am întors privirea spre el, văzând cum se îndepărtează, apoi spre Irene și Damien care ridicau din umeri în semn de neștiință. Ieri era atât de cald și amabil, iar acum se comportă ca un dobitoc. Drăcie! Care-i treaba cu el?
Heeeeeya guys! Ce faceți? Bine mersi toți? Mă bucur :) Dacă nu sunteți bine am o glumă pentru voi :) Ce are multe vizite și e de tot rahatul? Cartea mea! Ha! Sunt atât de amuzantă. Sunt recunoscătoare că mi-ați citit cartea în halul în care era, dar acum, după rescriere, sper să fie bestială. Nu vă rețin așa că o mențin scurtă pălăvrăgeala. Dacă vă place cartea și îmi apreciați conținutul, vă rog din tot sufletul, ăla mare plin cu numele voastre, să da-ți steluță. Dar numai dacă vreți. Să nu ziceți că vă oblig.
