Lacrimile Pandorei (necorectat)

*Eden POV*

<<I have been to Hell and back-kissed satanic Queen<Traveling at the speed of light - saw thing never seen<Arm in arm with Lucifer-Belial on my back<I have swam the lake of flames-walked forbidden tracks<To Hell - - and back<To Hell - - and back>>
~Cât pot să iubesc condusul pe timp de noapte. E liniște și pace, aer curat, nici un specimen eșuat de meltean coclit care să îmi fută starea, doar eu și muzica mea. Atât.~
Am accelerat puțin știind că în față era o pantă parțial abruptă, nu că mașina mea nu ar fi capabilă să o urce oricum. Am un Audi R8 2016, sistem audio adăugat de MINE și scaune încălzite. Neon albastru ca să se mire proștii și geamuri fumurii. Unii ar putea spune că sunt cocalar și poate că sunt. Dar nu îmi pasă. ~
Numele meu este Eden, am 18 ani, 1.94, părul negru, ochii albaștri, gura mare și mai sunt și tare în pumn. Îmi place rock-ul, mașinile sport, motocicletele de viteză, fetele frumoase și să îi fut banii lui tata pe tot felul de căcaturi inutile doar ca să mă dau eu pizdos. Aș putea spune că singurul meu defect este că sunt atât de perfect.
~Ce mama dracului e pe mijlocul drumului? Ai de pula mea!! Nu se dă! Dacă stric mașina, o să cânt la "ce-atârnă" câteva luni bune!!~
Claxonez disperat și pornesc și faza lungă. Al dracu ce-o-fi-ăla nu se dă nici mort!
~Stai așa... Aia e o mână!!? Și aia e o fa...fată. Dezbrăcată. Goală pușcă. Pe mijlocul drumului. CE AM FĂCUT DOAMNE SĂ MERIT AȘA RĂSPLATĂ!!?~
Mă opresc din claxonat și pun o frână bruscă. Mă adun pentru câteva secunde, opresc farurile și cobor din mașină.
-H...hei... Ești bine? Nu ești ranită, nu?
-....
~Doamne dumnezeule ce bucată!! Pare speriată totuși...~
-Hei... E ok. Poți vorbi cu mine. Nu îți voi face nici un rau. Vreau să te ajut... Acum, spune-mi: Te doare ceva? Ești ranită?
-U...u..urechile....îmi sângerează.... O....ochii...mă ard...
~Claxonul și farurile mele futute au rănit cea mai frumoasă și delicată faptură de pe suprafața Pămantului? Bravo tâmpitule. Ai făcut ceva bun azi.~
Am luat-o în brațe și am așezat-o cu grijă pe scaunul din dreapta. Pielea îi era mai fină ca mătasea și alba precum laptele, emanand un miros puternic de vanilie și fructe de pădure.
~Cred că mi s-a sculat.~
-Rezistă, te rog. O să ajungem la spital în 25 de minute.
-Ce...ce este un spital?
-Glumești, nu-i așa?
-Ce înseamnă "a gluma"?
~Fata asta ori s-a lovit la cap, ori e extraterestru, ori a fost crescută de călugarițe bisexuale în munți~
-Este "a glumi", nu "a gluma" și înseamnă că spui ceva doar pentru a face o altă persoană să râdă, iar spitalul este locul unde niște oameni, numiți doctori, vindecă alți oameni, numiți pacienți.
-Deci voi chiar sunteți oameni... Am avut dreptate. Lumina aceea puternică... Îți era sufletul sau privirea?
~Se referă la farurile mașinii? Doamne... Cât de gravă e starea ei? Trebuie să mă grăbesc!~
-Off. Vom ajunge imediat la spital. Așteaptă.
-Am înteles asta... Dar nu mi-ai răspuns la întrebare...
-Am și eu o întrebare. Ai un nume?
-Nume? Am atât de multe... Vechi și noi... Uitate, pierdute în timp, scrise în stele, date de pămanteni, înecate în ape, arse în flăcările iadului, împrăștiate de vânturile veșnice.
~Alo? Nenea Guvernu'? Avem o nebună scăpată de la spital! Veniți să o luați repede. Ce dracu tot spun? La cat e de frumoasă ar putea să aibă și un căcat în cap, tot aș fute-o.~
-Spune-mi unul.
-Pandora.
-Bună Pandora. Eu sunt Eden. Încântat.
~Pandora, huh? Drăguț nume...~