După scoala, Stephan mi a propus sa ieșim la un film.
Era ora 14:00, iar el m-a adus acasă, urmând sa ne întâlnim pe la 16:15. Intru fericită în casă, mă schimb rapid sa am timp sa mi fac temele, și mă duc în camera mea.***
Aud un ciocănit și intra în camera mea prietena mea Zoey. Ok, chiar nu mă așteptam.-Tocilaro, tu faci teme acum? Urmează sa ai o întâlnire cu Stephan, iar tu ce faci? Scrii? Da-te jos și hai sa iti alegem o ținută.
-Ăm, mergem doar la film. Nu îmi trebuie rochie de gala. Și de unde știi?
-Veștile circula rapid. Crezi ca nu l-am interogat?
-Ești nebuna? O sa mă creadă disperata.
-Esti o disperata, crede-ma.
Ți-am adus o salopeta din blugi, e geniala.
Apoi o scoate din rucsac și îmi dau seama ca a avut dreptate. Iubesc când vine cu câte o soluție salvatoare de a ei.
-Și Chloe? Nu a venit? Spun puțin trista.
-A, ba da, dar a cam rămas în urma, spune, făcându-mi cu ochiul.
-Ce?! Incredibil.
Chloe și Valy (Chloe)
-Ce mai faci? Întreabă el, afișându-mi un zâmbet dragut.
-Am venit la prietena mea, după cum vezi, răspund sec.
Ne uitam amândoi în podea.
-Arăți grozav. Adică, ăm..., scuze...
Roșesc și îi răspund :
-Mulțumesc.Chiar dacă sunt în cele mai naspa haine de ale mele. Si tu...continui, privindu-i brațele bine lucrate.-Mereu cu zâmbetul pe buze, nu? Îmi placi așa, spune, servindu-mă cu un pahar de suc de portocale.
Iau o înghițitură.
-Aproape mereu. Am zile și zile.
Ca și Kate.-Are o întâlnire, nu ? Îmi amintesc când era doar un copil și o necăjeam mereu când îi plăcea un băiat.
Zâmbesc și îi răspund :
-Timpul trece, Valentin. Îmi amintesc și când noi eram mici și...
-Și ți-am dat trandafirul ăla?
Nu pot sa cred ca și amintește.-Da, chiar la asta m-am gândit. Mai ții minte?
-Normal. Aveam la emoții în ziua aia...plus ca toată clasa se uita la mine și...
Zâmbesc larg și nostalgic și mă apropii de el.
-Nu am uitat ziua aia nici astăzi, continui, rosind. Îi ating încet obrazul și i-l mângâi.
El îmi prinde mana și vine mai aproape de mine.
O distanta de milimetri ne desparte acum.
Doamne ce îmi vine sa îl sărut. Dar ceva ma tine.
Ne privim profund în ochi și în momentul ăla tresărim amândoi.-Ce faceți voi doi aici? Imi văd prietenele coborând pe scări. Sunt sărite de pe fix.
-Ăm, Valy, eu, trebuie sa plec. Zoey?
-Da, da, sigur. Mult succes la întâlnire. Arăți grozav, Kate. Sigur Stephan Îți va adora ținuta.
-Ăm...mersi...