2. Misiune

460 28 9
                                    

-Bun, nu am auzit bine, spun pentru a cincea oară. 

-Ba ai auzit din prima, spune Harry.

Mă trântesc pe scaunul de lângă masa cu hărți și-mi pun capul pe brațe.

-Mulțumesc enorm, am plecat degeaba de la studio, spun eu enervată.

-Știi că nu ai voie să pleci în misiuni, spune Harry uitându-se pe un iPad cu harta Londrei.

-Dar am 18 ani! Sunt majoră! Am dreptul să intru în organizație dacă vreau!

-Da, ești majoră. O problemă majoră. Cassandra, trebuie să stai de o parte. Aici e treabă de oameni mari.

Îmi venea să îi trag o palma lui Harry, dar în schimb m-am ridicat de pe scaun și m-am dus spre ieșirea din sală.

-Nu deschide ușa!

Mă întorc speriată și îmi dau seama că Max era cel care strigase.

-În curând vom pune un sistem mai complicat și mai sigur la intrarea aceea, până atunci, ușa aia ramâne închisă. Dacă vrei să ieși, o faci prin intrarea principală, spune acesta.

Mă întorc la scaunul meu și-mi concentrez atenția asupra șireturilor desfăcute ale lui Harry.

-Sigur e în Londra? întreabă Harry pentru a mia oară în ultimele 10 minute.

-Așa a spus, zice mama apărând de nicăieri.

Tresar speriată când o văd și ea îmi zâmbește dulce.

-Ei bine, nu e pe hartă, spune Harry punând tableta pe masă și îndreptându-se spre unul dintre cele 3 ecrane gigant din sală. Nu es...

Se oprește în timp ce o sonerie răsună în sală, aceeași cu cea care ne-a făcut să plecăm de la studio: telefonul lui Harry.

-Da? răspunde acesta.

Nu puteam auzi ce spune persoana respectiva, nici nu știam cine era, dar după expresia de pe fața lui Harry, altcineva în afară de Eric nu putea să fie.

Harry se uită la mine încruntat.

-În nici in caz, spune acesta nervos.

Apoi se uită la Max și la tableta pe care o lăsa-se pe masă și-și dă ochii peste cap.

-De ce aș avea încredere în tine? întreabă el.

Privește tavanul sălii câteva momente apoi oftează.

-Bine, spune el. Vom fi acolo.

Închide telefonul și mă ridic aproape instantaneu de pe scaun.

-Ce s-a întâmplat? întreb.

-Eric, spune Harry uitându-se la Max. Vrea să ne întâlnim.

-Super, care-i problema? spun eu confuză.

-Vrea să fii și tu acolo, spune privindu-mă în ochi.

-Ok, atunci vin și eu, spun mulțumită că i-am dat planurile lui Harry peste cap.

-Nici vorbă, rămâi aici, spune Harry serios.

-Dar trebuie să merg! spun eu îmbufnată.

Mă uit la Max cerând ajutor din priviri. Acesta dă din umeri cu un zâmbet mic semn că era de acord cu Harry.

-Bine, o să stau aici ore în șir, plictisindu-mă, așteptându-vă să vă întoarceți din misiune...

-De fapt, poți face ceva, spune Harry dându-mi tableta pe care o ținea în mână.

How it goes IIWhere stories live. Discover now