How it goes II

7. Mâncare mexicană

-Mersi că m-ai adus, spun pregătindu-mă să ies din mașină.

-Vin să te iau când mă întorc de la sediu, spune Harry.

Face o pauză ca și cum ar fi meditat. Din nou. Se transformă într-un înțelept sau mi se pare mie?

-Nu ar trebui să dureze mai mult de 3 ore, spune și ies.

Nu mai ploua, dar era frig. Vântul rece mă făcea să-mi strâng geaca pe lângă mine. Curând va trebui să-mi salut căciula ce stă aruncată prin vreun cotlon al șifonierului meu acum.

Intru în curte și măresc pasul ca să ajung în casă până nu mă transform în cub de gheață.

Deschid ușa și sunt întâmpinată de un papuc drept în față. Rămân locului o clipă, întrebându-mă dacă suntem atacați sau ceva de genul ăsta.

-Oh, Cass!

Deschid încet ochiul drept, apoi și pe cel stâng și îl văd pe Niall stând cu o mână acoperindu-și gura în semn de uimire.

-Ți-am spus, Niall, nu poți nimeri coșul cu umbrele cu spa-...

Louis intră în hol și mă privește uimit. Părul său era mai ciufulit și ochii mai albaștrii decât de obicei.

-...tele, termină el. Cass! Bine ai venit!

Vine și mă ia în brațe, iar eu îi răspund la îmbrățișare zâmbind.

-Niall, așteptai cumva un hoț? spun. M-ai nimerit din plin. Măcar acum știm că ne putem simți în siguranță cu Niall Horan în preajmă.

Niall începe să râdă.

-Îmi pare rău, Cass! Ești bine? spune apropiindu-se de mine ca să-mi inspecteze fața.

-Sunt în regulă, spun și mă aplec să iau papucul cu care mă nimerise. Ai noroc că era pufos.

-Ce e cu vorbăria asta?

Liam intră în hol încurcat.

-Oh, bună, Cass! spune venind să mă îmbrățișeze.

-Bună, Liam! spun îmbrățișându-l.

Mă descalț de bocancii mei și intru în living. Mă așez pe canapea și Niall se așează lângă mine. Lou se așează în fotoliu și Liam probabil s-a dus la etaj.

-Cum a fost la WorldWide Records? mă întreabă Louis entuziasmat.

-Bine, spun, până când Max l-a sunat pe Harry și a trebuit să plecăm înainte să semnez.

-Sunt sigur că Arnold te va primi și în altă zi, spune el încurajator.

-Nu-mi fac problemă de asta, doar că...

-Încă nu ați dat de Eric, nu?

-De fapt, da. Iar Harry tot nu m-a lăsat să merg cu ei...

-O face pentru tine, Cass. Vrea să te știe în siguranță, atâta tot, spune Lou.

-Dar era vorba de Eric! spun și vocea îmi urcă cu o octavă incontrolabil. Am încredere în el! Poate că aș fi fost moartă dacă nu ar fi existat el!

Lou oftează.

-Eleanor vine mâine, spun zâmbind.

Woah, sunt bună la schimbat subiectul.

Pe fața lui Lou se întinde un zâmbet larg și cald.

-Da, mă duc să o iau de la aeroport.

-Când?