Cât despre mine? Eu strângeam fiecare bănuţ fiindcă aveam datoria aceea şi mai trebuia să trimit acasă câte ceva.. Ştiam că soţul meu se recuperează şi toată nădejdea e la mine.
Mai trebuia să plătesc chiria care mi se părea enormă, dar nu puteam aduce pe cineva pentru că nu mă lăsa Veronica. Erau zile în care nu mâncam decât ceva de pe la cantină, fără plată, bineînţeles.
Chiar eram fericită când ea era plecată deoarece nu avea cine să mai ţipe la mine, nici cine să-mi facă observaţii în fiecare secundă.
Patronul mă privea atât de compătimitor că mă simţeam prost.
CITEȘTI
Eu şi prietena mea
Kısa HikayeEste o poveste bazată pe fapte reale, închinată tuturor celor care au avut curajul să plece în stăinătate fără niciun spijin din partea nimănui.
