Prima zi de liceu

175 10 7
                                    

Cand o sa apara inaintea fragmentului *** inseamna ca povestec din perspectiva lui Chris, iar ### din alte perspective.

  Stateam si ma uitam pe fereastra masinei. Wow prima zi intru-un nou liceu. Mai grav liceu de baieti. Pentru mine baietii au  reprezentat niste chestioare pe 2 picioare, care miros si mananca mult, si nu fac altceva sa stea in fata calculatorului sau a televizorului. Sper sa fie si cateva persoane normale, dar totusi sigur o sa fie niste obsedati. O sa fiu singura fata si din cate am inteles nici in personal nu exista vreo femeie. Pentru prima data in viata mea, mi-e frica sa dau cu ochii peste cineva.  Imi doresc sa fiu respinsa de colegii din clasa. Chiar vreau asta din toata inima.

  Scoala era ca un castel foarte mare in mijlocul padurii. Masina oprii in fata portii, in timp ce un domn scund si gras statea imbracat la costum.

  Am coborat din masina moracanoasa. Stiu ca nu o sa-mi placa. Sper sa nu fie 15 mii de legii stuide, pentru ca eu tot le incalc.

  -Domnisoara Emily, dati-mi voie sa ma prezint Directorul Sunnyball. Bun venit la Liceul WestHigh.

  -Incantata! am spus eu.

  Directorul deschise usa, in timp ce eu intram prudenta. Wow ce loc mare, iar pe din afara parea un loc asa de mic si sumbru. Cate tablouri? Oare cine sunt aceste persoane?

  -Pe aici, domnisoara, adauga directorul urcand scarile.

  L-am urmat sa vad unde ma duce. Nu-mi placea de acest domn. Am intrat in prima incapere unde cred ca e locuinta directorului, pentru ca in incapere se gasea un pat, de o singura persoana . S-a asezat la birou, iar eu pe scaunul paralel.

  -Domnisoara va trebui sa completati niste formulare.

  -Minunat! am spus.

  Urasc cand trebuie sa scriu. Mai ales formulare, de acest lucru se ingrijea tata.

  -Inainte sa te trimit intr-o clasa, vreau sa aflu cate elemente poti sa folosesti si pe care esti cea mai stabila.

  -Apa, pamant, foc si aer. Ma bazez pe apa si aer.

  Directorul se uita prin niste dosare. Isi potrivi ochelarii mai bine pe nas.

  -Clasa unde ar trebui sa mergi are e deja prea plina. Nu sunt prea multi care pot utiliza atatea puteri. Hmmm. N-am de ales, decat sa te trimit la o clasa normala.

  -Trebuie neaparat sa ma acceptati?

  -Domnisoara, parintii tai au spus ca aici e ultima ta sansa sa te acomodezi. In plus esti rara, fetele nu prea au puteri.

  -Mda, intotdeauna barbatii au fost cei care au salvat lumea. Barbatii au fost cei mai importanti de pe toata planeta.

  Uram sa fiu facuta slaba si neajutorata in fata celorlalti. Si uram si mai mult cand se zicea ca barbatii sunt cei mai puternici. Poate ei sa reziste vietii asa cum rezistam noi? Poate ei sa aibe grija de o casa intreaga? Cumva ei se trec prin momentele nasterii? Stai, am uitat sa zic: FEMEIA!. Femeia e defapt cea mai puternica fiinta. Nu avem noi muschi, dar avem minte.

  -O sa faci si ore, iar seara si in week-end-uri o sa ai antrenamente.

  -Duminica am liber?

  -Depinde. Se aproprie campionatul, iar toti...

  -Am inteles! am spus ridicandu-ma. Unde e clasa?

  -Am sa te conduc.

  Cea mai plictisitoare zi din viata mea. Adica mai bine zis cea mai urata. Unde esti Mike cand am nevoie de tine?

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Apr 02, 2012 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

MostenitoareaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum