Taehyung si-a deschis ochii cand ceva sau cineva s-a miscat langa el deranjandu-l. Si-a ridicat capul si a clipit de cateva ori privind in stanga lui doar pentru a o vedea pe Lisa care se uita la el cu ochii mari. Baiatul a clipit din nou si si-a dus mana la ochi incercand sa alunge somnul care inca i se balansa pe gene. Nu ii placuse niciodata sa se trezeasca si de obicei era indispus dimineata din aceasta cauza. Insa acum, Kim Taehyung arata mai mult ca un copil de 5 ani, nu ca un asasin cu sange rece. In ochii Lisei arata adorabil in timp ce isi freca ochii de parca ar fi fost o pisica. Cand baiatul si-a ridicat capul si a privit-o, Lisa nu s-a putut abtine sa nu zambeasca din cauza dragalaseniei lui. Taehyung s-a incruntat cand a observat zambetul fetei, insa expresia lui dura fost intrerupta de un stranut neasteptat. Zambetul Lisei a crescut, iar ea a inceput sa rada cu adevarat cand ochii lui au tintit-o in incercarea de a parea impunator, insa privirea obosita nu se imbina prea bine cu cea de asasin, iar rezultatul semana cu privirea unui copil care tocmai isi pierduse bomboana.
-Ce ti se pare asa de amuzant? Lisa si-a asezat mana pese gura incercand sa se abtina in timp ce s-a uitat in ochii lui. Dupa ce a fost sigura ca s-a calmat, a hotarat ca ar fi timpul sa plece. Era fericita ca ajunsese sa se imprieteneasca cu el cat de cat, insa nu isi dorea sa petreaca mai mult timp alaturi de acel baiat. Fata s-a ridicat in picioare scuturandu-si fusta si geaca sub privirea baiatului, care i-a urmat exemplul si s-a ridicat si el realizand ca durerea de cap ii scazuse, iar febra lui disparuse momentan. Inca isi simtea gatul arzand si acum incepuse sa ii curga si nasul, iar ochii ii lacrimau abundent. Mereu fusese sensibil si racea destul de des din cauza ca avea imunitatea slaba. Daca era imun la anestezice si alte otravuri slabe nu insemna ca raceala nu il putea afecta.
-Cat timp am dormit? Taehyung a intrebat ridicandu-si ghiozdanul de pe jos alaturi de prosopul alb care inca era imbibat cu apa.
-40 de minute intregi. Pauza de pranz se termina in jumatate de ora. Lisa i-a raspuns luandu-si geaca pe ea. Voia sa se duca sa manance ceva, fiindca isi simtea din nou stomacul gol, iar baiatul din fata ei probabil nu se simtea mai bine ca ea. Taehyung si-a dat cu mana prin par si si-a udat buzele cu limba realizand apoi cat de sete ii era. Imaginea din fata ei a facut-o pe Lisa sa tresara dorindu-si sa se indeparteze cat mai repede de persoana din fata ei.
-Multumesc pentru ajutor. De unde ai luat prosopul? Lisa i-a spus repede de unde l-a luat si a fugit pe usa inainte ca el sa ii mai zica ceva. Asasinul nu s-a obosit sa o strige, fiindca nici el nu isi dorea sa petreaca timp langa acea persoana. Ceea ce se intamplase in acea pauza fusese o coincidenta sau gresala ei fiindca se oferise sa il ajute. El nu ii ceruse ajutorul, insa se bucura ca il primise. Cele 40 de minute de somn il vindecasera de acele dureri insuportabile si de febra pentru o perioada scurta de timp probabil. Febra urma sa ii revina in acea seara, fiindca asa patea Taehyung mereu atunci cand racea. Baiatul spera totusi ca durerea de cap sa nu revina pana la sfarsitul orelor, fiindca avea nevoie de sanatatea si forta lui pentru a discuta cu acel adolescent.
Kim Taehyung si-a tras ghiozdanul pe umar si a iesit din clasa udandu-si din nou buzele cu limba. Ii era asa de sete, insa sticla din ghiozdanul lui era goala din cauza ca el o bause pe toata inainte sa adoarma. Urma sa duca prosopul inapoi in sala de sport, apoi se va duce sa isi cumpere ceva de baut si poate ceva de mancare. In timp ce mergea pe hol a observat cateva persoane trecand pe langa el in drum spre clasele lor si a incercat sa le ignore privirile insistente pe care i le aruncau. Probabil arata ca o fantoma din cauza privirii lui obosite si a cercurilor negre din jurul ochilor.
Taehyung a intrat in sala de sport si i-a inapoiat prosopul unui profesor cerandu-si scuze pentru deranj. Acesta l-a luat privindu-l curios, probabil nici nu stia de lipsa acelui prosop, insa asasinul simtise nevoia sa il inapoieze. Baiatul a iesit din cladirea salii de sport indreptandu-se cu pasi lenti spre cantina. In drumul lui a trecut pe langa mai multi elevi care pareau sa se bucure de vremea de afara, majoritatea dintre ei fiind cupluri. Taehyung a tras aer in piept cand a simtit impulusul unui alt stranut, insa nu a putut stranuta. Ura cand i se intampla asa. Daca cineva l-ar fi pus sa faca un top al lucrurilor pe care le ura, incapacitatea de a stranuta putea fi pe undeva pe lista alaturi de celelalte lucruri si persoane pe care le dispretuia din tot sufletul.
CITEȘTI
Falsehood / / k.th.
Action-Pe cine trebuie sa urmaresc? Asasinul a intrebat odata ce barbatul si-a facut destul curaj sa vorbeasca. -Pe fiica mea. -Accept misiunea. Baiatul a zis analizandu-l pe barbatul din fata lui. Avea obrajii rosi, iar cateva picaturi de transpiratie ii...
