Falsehood / / k.th.

Capitolul 23

Ultimul capitol. Lasati un comentariu la sfarsit legat de ce vreti sa urmeze. Nu m-am hotarat inca, deci va rog comentati.

~

Kim Taehyung si-a rotit privirea prin camera incercand sa retina tot ceea ce putea legat de structura acesteia. Era o incapere mare, cu peretei inalti si grosi, aerul era rece si proaspat, semn ca undeva se afla o gura de ventilatie, iar in accea camera se afla o singura masa. O masa la care el se afla singur, privind scaunul gol din fata sa. Taehyung si-a ridicat privirea spre geamul din fata lui si a privit in gol sperand ca oamenii din exterior il pot vedea. Peste alte 5 minute de privit in gol sau in camera din coltul drept al incaperii, Taehyug a fost din nou cuprins de o tuse incontrolabila si de aceasi dificultate respiratorie ca inainte. Inima baiatului a batut de cateva ori cu putere, insa Kim Taehyung si-a reglat respiratia si odata cu aceea si circulatia sangelui. Baiatul si-a indreptat trupul si si-a fixat ochii pe usa metalica din dreapta incaperii in momentul in care aceasta s-a deschis fara niciun sunet. Ecoul unor pantofi care loveau podeaua a fost singurul sunet din incapere, asa ca baiatul s-a concentrat pe acel zgomot si pe persoana care il emana. O femeie blonda destul de tanara se indrepta spre masa lui cu pasi siguri si o privire rece. Taehyung nu o cunostea, insa din nou, nu ii cunostea pe niciunul dintre acei oameni mometan.

Odata ce femeia s-a asezat pe scaunul din fata lui Taehyung i-a analizat trasaturile cu atentie facand-o pe aceasta sa schiteze un zambet ironic.

-Probabil te intrebi ce cauti aici, Taehyung.

In realitate baiatul isi punea alte zeci de intrebari, insa nu voia sa para indiferent asa ca si-a miscat putin capul spre partea dreapta intr-un semn care ii putea exprima interestul inexistent.

-Te afli in sediul central al Biroului Federal de Informatii.

Ei bine, Taehyng nu se asteptase la un asemenea raspuns. Nu avea nicio legatura cu America sau cu agentii ei chiar daca o vizitase de cateva ori din pura curiozitate. Taehyung a continuat sa isi tina ochii fixati pe femeia din fata lui cu aceasi indiferenta vizibila in ochi.

-Pot observa privirea din ochii tai, Taehyung. Nu te-am urmarit timp de 3 ani doar pentru a te salva din acea explozie. Avem o oferta pentru tine.

-Mai exact cine are o oferta? Cine esti?

Femeia si-a largit zambetul si si-a asezat bratele pe masa intr-o pozitie care ar fi trebuit sa para intimidanta, insa in ochii lui Taehyung nu parea asa. Ii parea egala.

-Eu sunt rezultatul proiectului de creare a geniilor din America. Presupun ca nu stii adevaratul motiv diin spatele acestui proiect, asa ca ti-l voi spune eu. Cu siguranta esti constient de rivalitatea dintre America si Coreea de Nord, nu-i asa? Ei bine, Coreea de Sud si America au facut un pact acum 20 de ani prin care au decis sa isi uneasca fortele pentru a schimba forma de guvernare a celeilalte tari. Asa au luat nastere cele doua proiecte din care ar fi trebuit sa rezulte viitori presedinti ai tarii, tu si eu, insa pe drum lucrurile s-au schimbat. Nici in America proiectul nu a fost unul reusit, deci le putem numi pe ambele un esec devastator, insa nu despre istoria noastra voiam sa iti vorbesc. Am o oferta, Kim Taehyung, si sper sa o accepti.

Baiatul si-a lipit spatele de scaunul pe care se afla, nu pentru ca era plictisit sau neinteresat, ci pentru ca tot corpul sau era in dureri. Mana sa era infasurata intr-un bandaj alb si gros, pe cap avea infasurata o fasie destul de stransa, ochiul stang ii era acoperit de un bandaj, iar ambele glezne ii erau fracturate. Stia ca oasele si muschii ii cedasera din cauza supradozelor de stimulenti luate in ultima perioada, insa nu avusese alta varianta.

-Trectutul tau iti va afecta prezentul si viitorul din moment ce numele tau a fost descoperit, iar crimele lui V au fost in sfarsit rezolvate. Ai pe urme numeroase agentii si mafii, iar tu esti intr-o stare, hmm, nu buna. Sunt sigura ca stii asta, dar va dura mult timp pana cand corpul tau va fi dispus sa se miste ca inainte, fiindca are nevoie de nenumarate interventii chirurgicale urgente si de multa terapie. Suntem dispusi sa iti punem la indemana cei mai buni doctori si cele mai bune conditii pentru cat timp ai nevoie, iti vom sterge urmele din trecutul lui V si iti vom asigura un viitor curat si sigur, asta daca acepti conditiile noastre.

-Conditiile?

Femeia a zambit si s-a ridicat in picioare facand un semn cu mana spre geam, ceea ce l-a facut pe Taehyung curios. Pe bucata de sticla din fata lui Taehyung au aparut imaginile prietenilor sai, iar cu acele imagini panica si-a facut si ea locul in mintea adolescentului.

-Vrem ca tu si echipa ta sa lucrati pentru noi in viitor. Nu permanent, doar pentru cateva misiuni...imposibile.

Taehyung si-a plimbat ochii pe ecran pana cand a ametit, apoi si-a ridicat ochii spre femeia din fata lui.

-Nu e decizia mea.

-Oh, raspunsul final e al tau. Ti-am contactat deja echipa in urma cu doua zile. Raspunsurile lor au fost surpinzatoare.

Taehyung si-a intors din nou privirea spre ecran observand cum fiecare imagine a fost inconjurata de dreptunghiuri verzi care insemnau un singur lucru.

Urma sa isi petreaca mult timp in acel sediu inainte de a-si putea vedea familia din nou si cu toate ca Taehyung nu ar fi trebuit sa gandeasca in acel mod, nu isi putea opri intrebarile legate de Lisa.

Oare ce credea despre el?

Aflase ca era inca in viata?

Il ura?

Urma sa il ierte daca aparea in viitor in fata ei sau urma sa il urasca pentru ca a mintit-o?

Taehyung putea doar sa astepte asa ca i-a oferit lui Camille o scurta inclinare a capului, hotarand sa accepte oferta si sa isi puna corpul pe picioare. Inca avea o familie de protejat acasa, o familie care se marise, iar cateva oase rupte si cateva operatii nu aveau de gand sa il opreasca.

~

Sequel sau un epilog de 2-3 capitole? Tin sa mentionez ca daca alegeti sequel, nu va fi o carte lunga.