Meditatii la matematică

I

Cristina pov

Miha: Cristina? Cristina?! Cristina mă auzi în pana mea!???!!!

Nici nu am realizat că prietena mea tipa prin telefon.

Miha:La ce dracu te mai gândești acum?

Cristina:La nimic,zi ce vrei!

Edi: Prințeselor,miscati va odată la intersecția aia împuțită,Cristina ți am luat caiet,dar va rog,nu mă mai țineți în ploaie!

"Beneficiile de a vorbi în grup,unu mai normal va aduce aminte că mai aveți liceu azi" zic eu doar pentru mine.

Le zic amândurora ca vin imediat,probabil bietul Edi ne așteaptă de ore în sir...

C:Alex,fara țigări sau lame,fara băutură sau droguri,nu uita ca diseară vine mătușa Iu să ne verifice.

A:Bine!Pot să mă duc la Bianca azi?

C:Dacă nu întârzii la ore,poti merge unde vrei.Pa!

Nu îi mai aștept răspunsul si fug până la tramvai.In cele 3 statii pe care le parcurg,ma așez si privesc pe geam,cu un ochi privindu mi reflexia,iar cu celălalt ce se întâmplă în jurul meu.

De cele mai multe ori oamenii mă evita,pentru ca s au obișnuit cu nebuna din tramvai care rade malefic sau plânge fără motiv.

În dimineața aceasta a fost diferit.Un băiat blond,cu părul ciufulit,s a așezat lângă mine.Ne holbam unul la celălalt până când mi a căzut telefonul.Amandoi ne am aplecat,insa el l a apucat primul.

-Poftim!

C: Mulțumesc...zic eu ușor aeriană.

Ne ridicăm,coboram împreună,insa când mă întorc nu l mai văd.

E: Cristina! Cristina,hai sub umbrela!

Mă îndrept spre prietenii mei si plecam din statie.

Dupa câteva ore

Ora de matematica a fost îngrozitoare,pe lângă faptul că nu am înțeles nimic,m a mai certat si increzuta aia.

PM: Cristina,ramai puțin în clasa.

C:Da.Ce este?zic eu încercând să par măcar puțin interesată.

PM:Uite Cristina,iti stiu situația de acasă și știu ca este greu,dar acesta este ultimul an în care o să faci matematica si am pretenția să treci de olimpiadă cu nota maxima.Cunosc un baiat,il am la dirigenție,este primul din clasă,o sa faci meditații cu el,deja am vorbit cu prietenii și mătușa ta,si ei cred că este bine pentru tine.

Plec fără să mai zic nimic,alergand spre baie,pana si ei au ajuns să mă trădeze.

M:Cris,te rog....

Fug,dar aud cum Edi o oprește.Nu stiu de ce victimizez așa,dar....niciun dar.

.......
......
....
..
.

Mătușa Iu:Ai totul pregătit,Daniel trebuie să apară.

Dupa ce am așezat prin cameră,am auzit soneria.Fara pic de interes stau pe un scaun la vechiul birou al tatei si aștept acel tocilar.

Când intră în cameră,ne privim reciproc și exclamam.

-Baiatul/fata din tramvai!spunem noi la unison

Daniel se axează pe scaunul de lângă mine si se prezintă.

D:Cred ca știi cum mă cheamă.Am 18 ani și sunt în clasa a 12 a A.

C: Cristina,16,9 C.

Dupa ce îmi arată niste formule de baza,spune ca par obosită și decide să plece.

MI:Drăguț baiat...

C:Matusaa!Taci,cum te poți gândi la asta?!

MI:Cristina,draga,eu doar am zis că e dragut.Ma rog,saptamanile următoare plec cu fratele tau la Milano,mama ta vrea să îl vadă.

C:Dar eu?

MI:Nu vreau să te întristez.

C:Stiu ca nu ma suportă.Ma duc să mă culc.