Visul înainte de lumină

Oh nu...

Nu se poate,au trecut aproape 6 luni,l am văzut in spatele mașinii,u..um..ra aceea(dându-i lacrimile).E târziu si nu prea am mai dormit cum trebuie de 2 zile,e doar in capul meu.Ma întorc si vad acea umbra,parca sta rezemat de mașină,sunt speriata si nu stiu ce sa fac,imi tin ochii închiși si de o data aud telefonul sunând,nu ma uit dar totuși răspund,o voce răgușita imi răspunde.
-"Ti am zis ca nu o sa te las."
Masina se zguduie tare,eu ma sperii si mai tare si tip,arunc telefonul pe bancheta din spate si pornesc masina fara a mai sta pe gânduri cu ochii închiși. Merg putin si vad ca totul e bine,imi fac curaj si deschid ochii si il vad in toată firea langa mine,râzând malefic.
-Ti a venit vremea.
Tip iar el imi bruscheaza minile reușind sa mi le dea de pe volan ,il învârte de atatea ori si eu dau sa deschid usa mașinii dar nu pot,este blocata,se uite la mine de parca mai are putin si mănâncă si de frica apas fara sa vreau pe ambreiaj si intru într-un tir.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

I am dat atâtea mesaje,de ce nu răspunde?!Ar trebui sa ma duc la ea,nu mai pot suporta,are mai mult de 20 de apeluri pierdute de la mine.
Ma urc în masina repede,hmm..ciudat,pe drumul normal se lucrează,of trebuie sa ocolesc,ce mi face fata asta.
Of..iar accident,e..e..masina ..oh nu.Ma dau jos repede și ma duc la Adelaide,e inconsistenta,încerc sa o trezesc dar nimic,șoferul tirului e ranit destul de grav.Stai usor Blake,nu te panica,suni repede la salvare,c..calm.Off iubita mea,vei fi bine.
Salvarea întârzie puțin ,dar încerc sa raman calm.In cele din urmă apare , o duce la spital si aștept pe hol mai bine de o ora,vad asistenta venind spre mine.
-Sunteți prietenul fetei?
-Da.
-Ma tem ca am vesti proaste.
-Poftim?S a întâmplat ceva?
-E in coma.
-Coma?!
-Speram sa fie bine.
-Daca nu faceti ceva va omor pe toți.
-Va rog sa va calmați domnule.
Ma duc acasa la ea si ii anunt părinții,dupa care ma duc acasă .Nu mai pot,ce o sa ma fac?

Incepe sa planga si aude o bataie ușoară in geam.
-Kristof?
-Chir el.
-Cum de...?
-Ti am zis ca o sa ma razbun,acum scuză-mă dar am treaba.

Cat timp sta in coma ii apare mereu in minte figura lui Kristof.
-O sa vii la mine curând.
-De ce mi ai făcut asta?
-Pentru ca te iubesc si vreau sa fii a mea.
-Mi ai distrus viața .
-Ti am făcut-o mai buna,o sa mi mulțumești.
-Nu vreau nimic altceva decât sa dispari.
Se apropie incet de ea si o atinge ușor  pe mana,încercând sa o ia in brate.Fata se opune si încearcă sa l împingă.
-Fata prostuta,ai uitat ca tu nu ma poti atinge?
-Ahh,te urasc.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

In a treia zi fata se trezește,părinții se bucura si o duc acasă.

Ce ciudat,niciun mesaj de la Blake,ar trebui sa l sun,sigur nu e bine.
-"A..Adelaide?"
-Iubire,plangi cumva?
-"Dar cum de?Unde esti?"
-Acasa.
Băiatul nici nu mai sta pe gânduri si se duce direct la ea.Cand o vede o ia in brate,o ridica si o săruta.
-Puiul meu,ce ma bucur ca ești bine,m ai speriat rau.
-N a fost vina mea.
-Ce cautai la ora aia pe strada?Si in masina...
-Am vrut doar sa mai exersez,sa ma învăț sa conduc bine,si de o data...
-Ce?Zi mi.
-Kristof a apărut,mi a tras volanul si...ai văzut dupa ce  s a intamplat.
-L am văzut si eu.Dar nu înțeleg.
Acum e real?Asa a fost mereu?
-Nici eu n am idee ce se întâmplă,dar sper sa aflam cat mai repede...
-N am sa te mai las de acum.O sa stau cu tine 24 din 24.
-Bine..dar stii ca la baie ma duc singura nu?(râzând)
-Tie iti arde de glume?Nici n ai idee cat de tare m am speriat.
-Bine gata,scuze.
-Nu,eu ar fii trebuit sa imi cer scuze,n am știut sa am grija de tine,sa te protejez,dar promit ca n am sa te mai las, si...in baie de ce n as intra cu tine?(bufnindu l rasul)
-Nu exagera.
-Poate aparea si acolo.
-Blake?!
-Bine gata,la baie ai liber(râzând)
-Hai taci.(o apuca si pe ea rasul)