Visul înainte de lumină

Deja 10 ani?!

De la 4 ani de chinuri cu frumoasa Adelaide,prin toate spitalele de nebuni si plimbata pe la toți psihologii si psihiatrii din oraș,părinții s au hotărât sa o oblige pe micuță sa zică ce visează si au intrat brusc la ea in cameră:
-Deci?
-Ce?
-Ce visezi?
-Ti am spus ca n am sa ti zic.
-De ce?N am dreptul sa stiu?
-Eu cred ca ar trebui sa ne spui Adelaide .
-Nu.
-De ce?
-Nu vreau.
-Scumpete ascultă-mă ,nu e bine ceea ce faci.
-De ce?
-Cred ca esti destul de mare sa iti zic ceva .
-Ce sa mi zici?
-Va las sa vorbiți (iese din camera îngândurat)
-Deci?
-Mereu am știut ceea ve visezi .
-De unde? Ah..Ailyne m a trădat  (începând sa plângă)Nu pot sa cred ca mi a facut asta.
-Asa si trebuia,oricum se stia ca n ai cum sa ascunzi asa ceva de mama ta...acum spune-mi, ce ti a mai zis el?
-Of..bine,iti zic...Mi a zis ca o sa înțeleg ceea ce mi a zis cand aveam 6 ani.
-Dar de atunci ce ti a mai zis?
-Nimic special..doar vorbe frumoase .
-Cum ar fii?
-,,Te iubesc,, Esti doar a mea,, Esti o scumpete de fata,,......
-Cam prea de tot(se ridica din pat si iese din camera râzând)
A doua zi la masă tatăl începe sa o interogheze pe fată:
-Ai dormit bine aseară?
-Da(suspicioasa) De ce?
-L ai mai visat pe acel băiat?
-Da,doar v am spus ca il visez seara de seara
-Pai si? Cati ani are?Cum il cheama?Ce ti a mai zis?
-De ce te a apucat chiar la masa sa ma intrebi ?
-Ai vreo problema domnișoară ?
-Hai gata,mancati liniștiți (mama)
-Nu pana cand nu mi spune de acel baiat,eu sunt tatal ei si am dreptul sa stiu .
-Nu,lasati ma in pace,amândoi
Adelaide s a enervat și si a aruncat
farfuria pe jos.
-Ce faci fetițo?
-Lasă-mă in pace.
Fata se duce la ea in cameră si incepe sa plângă si sa tipe atât de tare încât ramane fara voce ,își cauta in dulap unde găsește o lamă si începe sa se taie pana cand ajunge asa:

Mama ei văzând ca nu poate sa deschidă ușa la camera fetei incepe sa tipe :
-DESCHIDE USA IN MOMENTUL ASTA!!
-Nu,m am săturat de voi,vreau sa ma duc la el.
-DESCHIDE USA SI NU TE MAI ÎNCĂPĂȚÂNA.
-Am zi NU.
Într-un final micuța cedează si ii deschide ușa mamei sale.
-Ceee???!!!
Mama văzând tăieturile fetei a leșinat.
-TATAAAAA!!!
-Da? De ce ai nevoie?
-MAMA A LEȘINAT,VINO REPEDE.!
Tatal vine îngrijorat:
-Ce ai pe mână ???...Of,n am timp de tine hai la spital.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Seara când au ajuns acasa,Adelaide isi toarnă pe mana bandajata apa foarte fierbinte reușind sa si arda mana ,dupa care si a scos bandajul plin de sânge si s a pus sa doarmă.
-Ma bucur sa te vad.!
-Si eu pe tine,chiar imi doresc foarte mult sa vin la tine.
-Si cine te oprește?Haide!
-Curând.
-Frumoase tăieturi,sa nu te mai vad asa.
-Bine...
Dimineața fata a început sa caute prin dulapul mamei sale diverse creme ca sa isi vindece ranile făcute.
-Ma bucur sa vad ca ti ai revenit.
-Ce e tată? Iar ai venit să ma enervezi?
-Nu (pleacă nervos)
-Hei,am venit acasă,ce faceți voi?
-Bine..bine...(amândoi)
-Hmm..nu prea cred.Sunteti cam supărați.
-Nu,e totul bine (Adelaide)
Se uita atent către Alister:
-E bine?
-Da iubire.
-Bine,macar azi sa stau si eu liniștită.
Cei doi se duc in dormitor si fetita rămâne pe hol jucându-se cu Lord
*Lord este cainele familiei de rasa husky  si are aproape cinci  ani*
Cand micuța se plictisește se duce si ea la ea in cameră si incepe sa se gândească:
-Of..ce am sa ma fac oare?!Acum am crescut si stiu ce vrea Kristof de la mine,dar eu chiar vreau asta?!Nu..nu stiu ce o sa ma fac...daca ma duc la el ai mei probabil o sa se îngrijoreze foarte mult,nu pot sa i las,dar daca o fac o sa fiu fericita...cred...
Pana la urma Adelaide așteaptă ora de culcare ca sa il ia la întrebări pe micul Kristof,băiatul visurilor ei cu părul brunet si ochii căprui de 10 anișori:

-Frumoasa mea Adelaide.!
-Vreau sa te întreb ceva.
- Ce este?(curios)
-N o sa ti spun pana cand nu ma iei in brate.
Băiețelul se apropie de mica fata o ia in brațe si o săruta pe obraz.
-Ah..păcat ca eu nu pot sa ti fac tie asa.
-In curând o sa poti.
-Nu.
-Nu?
-Da..De unde sa știu ca o sa mi fie bine?
-Pai acum ,cum iti este?
-Imi este foarte bine(intristandu se putin)
-Ce s a intamplat micuto?
-Nimic...plec.
-Bine,ne vedem curând.