Cap 5. Dulce razbunare.

23 1 0
                                    

   Nu stiu de cat timp stateam aici si il priveam cum sta pur si simplu acolo nefacand nimic , parea totusi ca sopeste din cand in cand cate ceva dar nu eram destul de aproape sa auzim.

-Cred ca ar trebui sa plecam . le spun eu indivizilor din spatele meu , dar nu primesc nici un raspuns, ma intorc sa vad ce se intampla si bineinteles ca ei nu mai sunt aici , m'au lasat singura ohhh lasa ca pun eu mana pe ei afurisitii.

Imi intorc privirea din nou spre baiatul de langa mormant si acum il vad in picioare , panicata ma ridic rapid de langa copacul unde stateam ascunsa si fug ca nebuna prin cimitir ca nu cumva sa ma vada, dar se pare ca norocul nu tine cu mine azi si il aud cum striga la mine sa ma opresc.

Normal ca nu o fac , o sa ma intrebe ce caut aici sau daca il urmaresc poate totusi nu ma recunoscut , macar atat noroc sa am si eu.

Ajung rapid la portile mari de fier si el alearga in spatele meu strigand dupa mine , fug mai tare si intru rapid in masina si plec .

Il vad in oglinda retrovizoare cum urca si el in masina sa si vine dupa mine, ok Andy  ai dat de dracu si acum e momentul sa iti arati calitatile de sofer si sa scapi de el!

Gonesc ca o nebuna pe strazi cu el in urma mea si nu stiu ce sa fac ca sa scap mai repede mai ales ca nici nu prea stiu orasul asa bine!

Afara s'a inserat deci am o mica sansa si cu putin noroc poate reusesc,  depasesc cateva masini si multumesc domnului ca el nu reuseste sa faca asta si intru imediat pe o straduta ingusta , opresc farurile si ma las in jos uitandu'ma in oglinda sa il vad daca  trece , bingo a trecut cu viteza si nu cred ca  m'a observat , mai stau asa inca vreo cinci minute apoi pornesc masina si ma indrept spre casa .

Ajunsa in fata casei ma dau nervoasa jos din masina si intru in casa , acolo ii gasesc pe parintii mei in bucatarie si pe cei doi indivizi in living stand pe canapea si razand la o comedie la televizor.

Ei nu m'au vazut , numai bine pentru ce am de gand sa le fac pentru ca m'au lasat singura in cimitir si cu un baiat idiot si sexy si frumos dar tot idiot pe urmele mele.

Ma duc in bucatarie i'au o oala si o umplu cu apa rece la care m'ai adaug si niste gheata si putin colorant alimentar rosu, parinti mei se uita la mine asa cum un psihiatru se uita la pacientul lui nebun.

-Nici nu trebuie sa mai intreb nu? ma intreaba mama razand si am aprobat din cap.

-Imi pare rau pentru canapea pentru ce o sa urmeze dar amandoi isi merita soarta o sa curat eu dupa.

Le spun eu zambind diavoleste la amandoi .

-Stai asa sa imi i'au telefonu sa surprind momentul .

Spune tata repede razand luand telefonu dupa masa si margand amandoi incet dupa mine.

Am ajuns in spatele canapelei unde cei doi stateau linistiti razand de mama focului la film , nu am mai stat pe ganduri si imediat le'am turnat oala cu apa in cap.

Au sarit ca arsi dupa canapea uitandu'se speriati la mine.

Stateam in fata lor uitandu'ma urat la ei dar la cum aratau ma bufnit rasul instantaneu, spuneai ca sunt niste oua de pasti , rosii din cap pana in picioare . Ei erau inca socati , mama si tata radeau cu lacrimi .

-Ce bine va prinde culoarea asta . Le spun eu inca razand.

-Nu trebuie sa mai intreb pentru ce a fost asta. Spune Ami si Ken bolboroseste niste cuvinte intelese de el.

-Da ai dreptate , nu trebuie. Acum curatati apa asta.
Le spun eu autoritara .

-Ce? Tipa fratele meu la mine . Tu ai venit ca o nebuna proaspat scoasa din spital clar netratata si ai aruncat cu asta pe noi.

Black Rose. Vol 1.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum