Love you, idiot!

2.Vreau sa plec!

Au trecut ceva zile de la incidentul cu bruneta aia pe nume O...O...Olivia, da,Olivia. Nu pot sa cred ce tocmai vazusem atunci...Conor reguland-o pe tipa aia , sunt asa dezamagita eu, care credeam ca el e diferit. Ei bine dimineata mea nu a inceput tocmai bine, de la incidentul acela eu si Connor nu ne mai vorbim deloc si asta ma doare. Il cunosc de ceva ani buni si totusi am sperat ca nu e la fel ca ceilalti baieti, ca e diferit si uite ca m-am inselat. In ciuda a ceea ce am vazut in adancul sufletului meu mai exista putina speranta ca poate a fost o iesire si el e defapt diferit, asa cum credeam eu ca este. Poate ca sunt prea idioata ca sa vad adevarul, dar ceva nu ma lasa sa il judec. Gandurile acestea imi ravasesc mintea in fiecare seara si in fiecare dimineata inca de la prima ora. Satula de "poate" si "sper" ma ridic buimacita din pat si ma indrept spre baie cu un prosop in mana. Imi aleg intai niste blugi albastrii mulati si un tricou verde mai largut. Deschid usa si pasesc pe podeaua fierbinte atinsa de razele soarelui. Ajung in baie si inchid usa in urma mea dand drumul la apa. Picaturile de apa dansau pe pielea mea fina provocandu-mi o senzatie placuta facandu-ma sa ma pierd printre ganduri. Dupa aproximativ 15-20 de minute ies din dus si imi sterg corpul cu un prosop dupa care ma imbrac si plec spre bucatarie. Ajunsa acolo il zaresc pe el si vreau sa plec...

-Sky, stai!

-Connor, nu vreau sa complicam si mai mult lucrurile. Nu am sa-ti reprosez nimic pentru ca tu stii ce faci cu viata ta. Nu imi pasa ce faci cand si cum doar ca nu mai vreau sa prind parasute la mine in casa. Iti gasesti alt loc unde sa le regulezi si atat!

-Nu intelegi, sky! Imi pare al naibi de rau pentru ca ma port cu tine ca un nemernic, nu meriti sa suferi din vina mea. Am sa plec si am sa iti las tie apartamentul.

Auzind aceste cuvinte parca cerul imi cazuse in cap. Sa...sa plece? Cum sa plece? Cum sa plece cand eu cred ca...off cred ca am nevoie de el, nu ma pot descurca singura!

-Cum sa...pleci? Nu ai sa pleci si gata, in plus e apartamentul tau si nu m-as putea descurca singura cu cheltuielile!

Discutia ajunsese exact unde imi propusesem, dar a fost intrerupta de soneria telefonului lui Connor.

-Ce? Cum de e posibil? Cum s-a intamplat asa ceva? Ajung imediat, spune-i sa nu se miste ca il omor!

Era ingrijorat, Connor chiar era ingrijorat si i se putea citi lucrul asta pe chip. Fara a mai sta pe ganduri isi lua pe el o geaca si pleca intr-o graba de nedescris scotand din buzunarul pantalonilor niste bani pe care ii lasa pe masa din bucatarie. Grozav iar am ramas singura...

Din perspectiva lui Connor:

Grozav, sa plec? Ce? Unde mi-a stat capul? Off ce idiot sunt , Sky e sora mea si nu am de gand sa o las singura. Idiotul de Ethan a facut-o lata de data asta si am sa-l fac sa regrete tot ce a facut. Cum sa incepi sa lupti singur contra a 10 persoane care fac parte din mafie pentru o fata? Doamne, eu nu as face asa ceva niciodata. Inca nu s-a nascut fata care sa ma faca pe mine sa-mi pierd mintile.

Ajung la adresa indicata de Gabriel in speranta ca Ethan nu a patit nimic grav. Observ o cladire mare aproape darapanata care pare a fi pustie, dar in spatele ei se ascund o groaza de secrete. Cobor din masina mea luxoasa si imi indrept pasii catre usa de la intrare. Ajuns inauntrul cladirii urc niste scari si aud un tipat care vine din partea opusa. Incep sa alerg de parca viata mea depinde de lucrul acesta si ajung intr-o incapere micuta in care lumina nu prea avea acces. Il zaresc pe Ethan jos si ma uit repede daca nu e ranit. Ii descopar rana pe care o avea la nivelul inimii si sun repede dupa o ambulanta dupa care parasesc locul. 

                                                                                      ***

Au trecut doua saptamani de cand prietenul meu Ethan a fost implicat in acel conflict. Acum este bine si ieri a fost externat din spital. Stateam si ma gandeam la toate problemele mele . Imi amintesc ca inainte sa devin atat de popular eram doar un idiot care nu avea prieteni. Am crescut si l-am intalnit pe Don Vicenzo care m-a implicat in afacerile lui ilegale. Trebuie sa recunosc ca el mi-a fost ca un al doilea tata si mereu m-a ajutat, insa mie nu imi place deloc ca am devenit un mafiot. Nu vreau sub nicio forma sa afle Sky sau sa se implice in problemele mele. Nu imi e teama ca o sa ma judece, dar ma tem pentru siguranta ei. Gandindu-ma la toate astea am decis ca ii fac doar rau asa ca mai bine plec. Gandurile imi sunt intrerupte de frumoasa mea surioara care da buzna in camera mea.

-Connor vrei sa cobori te rog sa-mi dai sticla de suc din frigider?

-Aaa, da imi cer scuze ca am pus-o asa sus, dar nu mai era loc.

-Nu-i nimic. Heii am observat ca esti concentrat si pierdut in lumea ta, s-a intamplat ceva?

-Ce? Aa, nu, nu s-a intamplat nimic doar ca am sa plec!

-Cum sa pleci? Parca vorbisem despre chestia cu plecatul de foarte multe ori si am ajuns la un comun acord si anume ca tu o sa ramai aici!

-Nu pot sa raman. Am sa plec chiar maine la ora 14:00. Am facut rost de bilet si mi-am facut si bagajele, imi pare rau!

-Idiotule! Te urasc!

Din perspectiva lui Sky:

Nu vreau sa plece, auzindu-l spunandu-mi lucrurile alea am iesit intr-o clipa pe usa camerei sale. Am intrat in camera mea si am incuiat usa pentru a putea fi singura. Stiam ca ma va urma si ca daca il voi mai vedea ii voi spune tot ce simt pentru el. Tot ce imi doream eu era ca el sa ramana si sa il pot vedea in fiecare zi, sa ii simt mirosul prin toata casa si sa ma imbratiseze atunci cand am nevoie. Idiotule! Tu nu vezi ca tin la tine?

Am deschis usa si am pasit timida pe hol in speranta ca el nu va fi acolo, dar era. Vazandu-l asa trist si indurerat am simtit o durere puternica in piept. Am facut doi pasi inapoi intrand in camera . Am inchis usa si m-am lasat usor pana am atins podeaua rece ca gheata. El era de cealalta parte si pot sa jur ca il auzeam suspinand. M-am ridicat lasand lucrurile cum erau in speranta ca se vor schimba in bine. M-am aruncat in pat tragandu-mi plapuma pe mine si privind in gol. Dupa 5 minute pline am adormit plangand.