X

150 13 0
                                    

E ora 19:30. Sunt in masina si ma grabesc sa ajung la mall, sa il vad pe Elias. Sunt curioasa sa vad ce vrea sa imi spuna. Alex nu m-a mai intrebat nimic, ceva neobisnuit pentru el. Sunetul telefonului ma smulge dintre ganduri.

- Alexa, ce faci ? Esti pe drum ? ii aud vocea ezitanta a lui Elias.
- Da.
- Vreau sa te rog ceva: hai sa nu ne mai vedem la mall. Vino la mine acasa.
- De ce ? Ce s-a intamplat de nu poti ajunge?
- Nimic... Doar ca ar fi mai ok asa. Te rog, e important! insista el.

Imi da adresa si in 10 minute ajung. Parchez si urc la etajul 2, apartamentul 11.
Imi deschide imbracat lejer de casa, cu parul un pic ciufulit si cu o privire obosita.

- Alexa, hai inauntru.

Intru in apartamentul lui. E placut si racoare, decorat cu gust, e curat si ordonat. Luam loc pe un coltar din piele bej, iar in fata noastra, pe masuta  vad doua sucuri reci, de portocale.
Observ doi ochi verzi care ma urmaresc suspiciosi. Proprietara ochilor e o pisica neagra ca noaptea, asezata intr-un fotoliu vizavi de mine. Pare o pantera neagra in miniatura.

- Ea e Isis, mi-o prezinta Elias. Nu e genul prea prietenos. Trebuie sa astepti sa vina ea la tine. Ai gasit greu adresa ? schimba apoi subiectul.
- Nu, ii raspund destul de iritata. Deci ce era asa urgent de a fost nevoie sa vin pana aici, acum ?
- Trebuie sa iti arat ceva, imi spune facand semn spre laptopul de pe masuta.

Deschide niste fisiere de pe descktop, pline de poze. Vad un cuplu, sau cel putin un barbat si o femeie, pe banca in parc.

- Cine sunt ? il intreb.
- Uita-te mai bine, nu recunosti pe nimeni ?

Ma uit mai atenta. Barbatul din fotografii mi se pare cunoscut.

- E Alex ? Prima data nu l-am recunoscut. Are niste haine pe care nu i le stiu, ochelari de soare si gluga. Dar de ce ai poze cu el ?
- Pentru ca l-a urmarit un prieten de-al meu.
- De ce ?

Nu imi raspunde imediat.
- Cred ca te inseala si te minte. Stii cine e femeia ?
- Nu... Ba da, acum ca ma uit mai bine. E psiholoaga lui, mi-a aratat Alex niste poze cu ea. Chiar mi-a spus ca ii e mai usor sa vorbeasca cu ea altundeva, decat la cabinet.
- Si l-ai crezut ?

Simt ca incep sa ma infurii.

- Sincera sa fiu, in ultima vreme nu mai stiu in cine sa am incredere, ii spun privindu-l in ochi. Il observ tresarind usor. Tu il acuzi pe el ca ma minte. Nu te simti cu musca pe caciula ?
- Adica ?
Ii observ fata socata, a inteles ce vreau sa ii spun.
- Stiu tot.
- De unde ? Ti-a spus el, nu-i asa ?
- Mai conteaza de unde stiu? continui eu, pe un ton amar. Ideea e ca amandoi sunteti la fel: m-ati pacalit si m-ati manipulat. Acum vii si il acuzi pe el ca ma minte. Dar tu esti mai bun ? Nu m-ai mintit de la inceput ?
- Ba da, si imi pare rau. Dar nu a fost totul o minciuna...
- Serios ? Dar de unde pana unde m-ai mintit ?
- Stiu ca am gresit, dar nu mai pot schimba ce s-a intamplat. Ingeleg ca te-am pierdut, dar da-mi macar sansa sa iti spun si punctul meu de vedere.
- Stii..., Alex chiar vrea sa se schimbe. A inceput sa se poarte mai normal, chiar face eforturi in sensul asta. Uite, mi-ai confirmat chiar tu ca isi face sedintele de psihoterapie, chiar daca le face in parc. Tu doar vrei sa imi mai distrugi ultima farama de incredere in sotul meu, ca apoi sa profiti de vulnerabilitatea mea si sa ma adaugi la lista ta de "foste" sau la capitolul "misiuni incheiate cu succes" ?
- Nu ti-as face asa ceva, niciodata. Eu chiar tin la tine...
- Sigur ca da. Asa cum ai tinut la toate cele de dinaintea mea, pana ai primit plata pentru serviciile tale.
Nu mai protesteaza, doar ii vad privirea trista.
- Am meritat asta. Ai dreptate, am fost un ticalos. Dar acum am gasit un motiv sa incerc sa fiu altfel. Tu esti acel motiv. Inteleg ca esti dezgustata de ceea ce sunt, si probabil ca ti-ar fi si mai sila de mine daca ai stii ca pana recent am fost depedent de droguri si alcool. Dar prezenta ta in viata mea mi-a dat puterea sa lupt contra acestei depedente, mi-a redat dorinta de a trai, cu adevarat, nu doar de a supravietui de la o zi la alta.
- Nu stiu ce sa mai cred. Ideea e ca tu m-ai chemat aici sa imi arati ca sotul meu ma minte si ca tu esti cavalerul pe cal alb care ma salveaza, dar nu prea ti-a iesit schema.
- Nu, eu doar...
- Bine, mie imi ajunge. Am plecat! i-o retez eu.
- Stai ! Nu ai inteles, nu stii tot ! incearca sa se explice incurcat, dar eu deja sunt in drum spre usa.
- Ba da. Deja stiu prea multe! Plec trantind usa dupa mine.

Ajung acasa nervoasa, Alex cred ca doarme deja. Ma arunc in pat imbracata, nu mai am chef nici sa mai schimb. Sunt satula deja de toti si de toate minciunile lor !

Dar ceva nu e ok, nu imi dau seama inca ce. Pe de o parte m-a dezamagit Elias pentru ca a incercat sa il ponegreasca pe Alex. Pe de alta parte, ma bucur ca a fost sincer si mi-a spus de depenta lui. Un lucru pe care nu aveam cum sa il stiu daca Alex mi-ar fi povestit toata afacerea, pentru ca nici el nu avea de unde sa stie  Dar eu aflasem de pe blogul lui Elias, unde in mod sigur a fost sincer...
Poate ar fi vrut sa imi mai spuna ceva, dar eu am fost prea nervoasa sa il mai ascult. Eram sigura ca vrea doar sa imi arate cat de rau e Alex si cat de bun e el.
Ma mai foiesc prin pat, incercand sa adorm. Prin memorie mi se deruleaza din nou pozele cu Alex si Irina, psiholoaga lui. Ceva nu era in ordine, dar nu imi dau seama inca ce... In primul rand, de ce era imbracat in niste haine pe care eu nu le-am mai vazut pana acum ? De ce parea ca incearca sa se ascunda de cineva, camuflat dupa ochelarii de soare si gluga ?
Elias mi-a spus ca Alex ma inseala si ma minte. E adevarat ca Irina era o femeie frumoasa, dar nu parea genul sotului meu. Blonda, inalta, supla, cu trasaturi nordice, la vreo 40 de ani, divortata si fara copii. Imi aduc aminte de vreo doua poze, in care ea il priveste parca altfel decat ar trebui privit un pacient.  Dar la el nu am observat nimic suspect. Poate ea il simpatizeaza un pic mai mult decat ar trebui, doar e un barbat frumos si interesant. Dar de aici, pana la inselat e distanta lunga. Deci nu asta era...

Si deodata parca ma loveste, ca un fulger. In nici una din poze nu am vazut scaunul lui cu rotile. Erau ei doi pe o banca in parc. In mod normal, Alex ar fi stat in scaunul lui, iar ea asezata pe o banca.  Ce inseamna asta ? De ce s-ar fi chinuit sa coboare din scaun, ca apoi sa faca din eforturi de a se pune la loc ? Voia sa stea mai aproape de ea ? Pana la urma ce voia sa imi spuna Elias ?

ALTFELUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum